CARIERA PARIZIANA A UNUI FOST POLITEHNIST BUCURESTEAN

CARIERA PARIZIANA A UNUI FOST POLITEHNIST BUCURESTEAN

Messagepar christine » Jeu Oct 09, 2008 4:08 pm

CARIERA PARIZIANA A UNUI FOST POLITEHNIST BUCURESTEAN

Românul antrenat de MIT să descopere „tehnologiile de aur“
de Daniel BEFU

GANDUL, 09 OCTOMBRIE 2008

După ce aerospaţialele franceze s-au fript cu tigaia Tefal, l-au angajat pe românul Florin Păun ca să nu mai lase să se scurgă inovaţiile în exterior fără să le aducă profit

Românul previzionează României un viitor sumbru, de ţară „low cost“, dacă măcar în al 12-lea ceas nu imită „modelul Irlandei“



Florin Păun: olimpic la fizică, absolvent de „Aeronave“ la Bucureşti şi Paris şi de „Managementul inovaţiei“, la MIT

Florin Păun e cotat în Franţa drept unul din cei mai buni „technology scouter”. Se zvoneşte că nasul lui simte ce tehnologie va merge şi pe ce piaţă. Lucrează ca director adjunct responsabil cu dezvoltarea al Oficiului Naţional de Cercetări Aerospaţiale din Franţa (ONERA) - locul unde se naşte cam tot ce-i european şi zboară: „Navetele spaţiale Ariane, avioanele Airbus, Eurocopter-ul sau Mirage-ul, toate sunt «ONERA inside»”.

Rolul lui e să stoarcă din invenţiile cercetătorilor ONERA cât mai multe aplicaţii cu succes pe piaţă.Acum patru ani, când Florin a venit la institut, ONERA, ca tot ce e subordonat Ministerului Apărării din Franţa, era legată prin puţine fire cu lumea exterioară. Azi, datorită românului, începe să se vorbească de tehnologia aerospaţială că poate servi în orice alt domeniu: „Înainte, ONERA nu făcea business la internaţional, nu obţinea contracte de cercetare la internaţional şi nu avea o politică activă de start-up –uri, de licensing. Acum totul s-a structurat şi avem pe lângă noi un nucleu de 68 de IMM-uri capabile să absoarbă tehnologie de vârf şi s-o transforme în produse. Au început ca start-up-uri, iar după trei ani au ajuns IMM-uri şi sunt în fază de explozie. Au creat 170 de joburi înalt calificate în economia franceză şi au ajuns la o cifră de afaceri de 20 milioane de euro doar din exploatarea brevetelor noastre care, la maturitate, vor aduce ONERA patru milioane euro din royalty-uri (n.n. drepturi de autor ce se cuvin inventatorului) anual”.

Aşa s-a întâmplat cu un fel de radar dezvoltat de ONERA, numit LIDAR, care permite măsurarea corectă a vitezei avioanelor de ultimă generaţie, printre care şi Airbus A 380: „LIDAR-ul trimite o undă laser în faţa avionului, la 400 metri, unde atmosfera nu e perturbată de prezenţa avionului şi, prin interceptarea aerosolilor din atmosferă şi tratarea adecvată a semnalului-retur al laserului, se obţin vitezele locale ale vântului la orice punct, permiţând calibrarea sensorilor de presiune şi aflarea precisă a vitezei avionului”. Imediat, Florin Păun a găsit un start-up interesat de transferul tehnologiei LIDAR pentru măsurarea vânturilor şi poluării atmosferice: „Aveau 10 oameni şi acum sunt pe cale să devină liderul european în măsurarea vânturilor pentru instalarea parcurilor eoliene. Tradiţional, ca să se măsoare profilurile vânturilor se montează un catarg de 120 metri cu un anemometru în vârf , stabilizat cu trei cabluri de ancorare.

Operaţiunea necesită două camioane şi o echipă care să monteze aparatura şi să se învârtă pe acolo câteva luni culegând date şi stând de pază pentru că ecologiştii sau cei din satul din apropiere poate nu vor să vadă o eoliană acolo şi mai au tendinţa să mai taie din când în când cablurile. Comparativ, LIDAR-ul reprezintă o ruptură tehnologică majoră. Vine cineva cu o furgonetă mică, scoate un cubuleţ de 80 de centimetri latura, îl pune jos, a activat laserul, a luat măsura în două minute, l-a pus înapoi în furgonetă şi a plecat. Omului ăla îi dai un traseu, se plimbă şi într-o zi îşi face 20 de măsurători pe toate dealurile din jur, nu într-un singur punct”.
Alteori, transferul inovaţiilor aerospaţiale către civilie e de-a dreptul imposibil, fiind clasate ca secrete militare cum e cazul radarelor dezvoltate de ONERA care detectează de la 2.000 kilometri aeronavele în zbor: „Cu tehnologii asemănătoare am detectat paralaxele a peste 2.000 de sateliţi artificiali, dintre care unii nu sunt declaraţi.

Cercetarea aerospaţială franceză s-a fript cu o tigaie
Job-ul lui Florin a fost „inventat” după ce cercetătorii francezi s-au fript cu o tigaie: „Fiindcă două piese care se freacă în spaţiu nu pot fi lubrificate cu ulei, că se vaporizează instantaneu, acum mai bine de 20 de ani, unui inginer de la ONERA i s-a cerut să creeze o acoperire care reduce frecarea cuplelor folosite la braţul navetei spaţiale şi la antenele care se desfac în Cosmos. Cercetătorul a reuşit să lipească faimoasa politetraetilură de fluoeren pe aluminiu (n.r. teflonul) şi în acest fel suprafeţele acelea puteau să se frece una de alta fără forţe prea mari. Când inginerul a mers cu descoperirea la conducerea ONERA, i s-a răspuns: «Nu cred că există o piaţă suficientă ca să fie interesant să brevetăm tehnologia. Şi lucrul ăsta i s-a dat în scris».

Două luni mai târziu, soţia dânsului freca o cratiţă în care se arsese mâncarea şi i-a spus: «Băi, tu eşti expert în materiale. Nu poţi face ceva ca să nu mai frec cratiţele astea?» Şi atunci «cling!», i-a venit ideea şi a aplicat teflonul nu pe cuple spaţiale, ci pe tigăi. A depus brevetul de unul singur, şi-a dat demisia de la ONERA şi a fondat firma care se numeşte Tefal şi care s-a vândut cu 2 miliarde de franci la mijlocul anilor ‘90. Eu sunt plătit ca lucrurile astea să nu mai apară, iar banul public să-şi găsească returnul necesar”.

Deşi e fost olimpic la fizică, a absolvit aeronavele la Bucureşti şi Ecole Nationale Supérieure d’Ingénieurs de Constructions Aéronautiques la Paris, când a fost angajat la ONERA s-a considerat că-i insuficient pregătit pentru greutatea funcţiei lui, aşa că a fost trimis să studieze „managementul inovaţiei” la Massachusetts Institute of Technology (MIT) ca să poată exploata economic inteligent brevetele cercetătorilor: „Nu m-aş fi descurcat fără. MIT-ul e un electroşoc. I-am avut profi pe Eric von Hipel şi Ralph Katz, laureaţii premiului «Alexander Hollander 2006» pentru că au creat metoda faimoasă a utilizatorului campion.
Adică şi-au dat seama că inovaţia poate veni de la oricine, oricând, oricum, de la omul de serviciu, la fel de bine ca şi de la un savant briliant. Trebuie doar să fii atent şi să ştii să o iei. Ştiţi cum şi-a început cursul Ralph Kats? Eram 100 de inşi într-un fel de ball-room la un hotel. Stăteam şi discutam când, deodată, un bărbat cu o cană de cafea în mână începe să urle în mijlocul nostru: «Predicţia viitorului e bună, dar... ». S-a lăsat o linişte mormântală şi toate urechile s-au ciulit: «...dar cel mai important lucru e cât de repede poţi să reacţionezi le ce-ai aflat, pentru că viitorul nu-l vei putea niciodată controla»”.


Inginerul lui Ceauşescu
Ceea ce sunt o datorez sistemului de învăţământ al tovarăşului Ceauşescu, când se făcea carte”, apasă pe fiecare cuvânt Florin, după care se explică: „Eu sunt unul din principalii adepţi ai teoriei minimei energii. Pe româneşte spus, sunt foarte puturos. Dacă aş putea să nu fac nimic, ar fi perfect, numai că la zece ani am câştigat concursul «Grigore Ţiţeica» la faza aceea de speranţe şi de atunci s-au ocupat profesorii sistemului de atunci de mine şi au ştiut să mă împingă eventual dându-mi şuturi în partea dorsală ca să mă apuc de muncă. Dacă în ziua de azi e cineva pe care-s supărat sunt profesorii care „s-au vândut“. Majoritatea, inclusiv foştii mei profesori de la aeronave, îmi spun: «Căline, dacă noi nu-i trecem, ne pierdem catedrele». Deci undeva ministerul ar trebui să opereze ca să se dea examenul şi cu doi inşi, dacă atâţia merită. Dar îţi păstrezi un profesor care e bun şi nu îl laşi să se corupă. Mai bine să ai regrete în viaţă decât remuşcări că ai făcut-o. Sistemul a fost făcut astfel încât oamenii buni pe care-i cunosc au remuşcări acum”.


Deşi „murdăria e mare”, Florin se va întoarce atunci când politicul va face să rodească cercetarea şi va încuraja inovaţia, sperând că acest lucru se va întâmpla cât mai curând: „România întreagă depune 15 brevete mondiale anual. În Franţa, atâtea brevete pune doar institutul meu. Avem un «time window» de 5 ani ca să ajungem Portugalia sau Finlanda, adică fie să rămânem low cost pe veci sau să ne dezvoltăm pentru că producem inteligenţă. Mă întreb oare de ce în toţi aceşti ani nu s-a făcut, ca şi-n Irlanda, unde multinaţionalele care voiau să-şi deschidă un tehnocentru primeau pământul pe care să-şi pună fabrica gratuit şi tot felul de incentive-uri fiscale. Covorul roşu cu alte cuvinte. Dar li se punea o condiţie: «Îţi implantezi şi centru de cercetare aici». În România, când află că se pregăteşte o mare investiţie străină, toţi ridică preţurile la terenuri, cu primarul în frunte”.
„Tinerii de azi au de ales ca modele de viaţă între Adi Mutu şi Gigi Becali. Hai să visăm o clipă la o lume faină cu alt model de viaţă: un profesor universitar la 40 de ani care e milionar din royalty-urile primite, pentru că are vreo 4-5 brevete întinse la nivel mondial, dintre care unul poartă o licenţă pe un produs al unei firme româneşti care a devenit lider de piaţă mondial cu produsul respectiv” - Florin Păun, Deputy Director New Business al Oficiului Naţional de Cercetări Aerospaţiale din Franţa


Info plus:

Omul care adună românii
În paralel cu activitatea profesională, Florin Păun şi soţia sa sunt iniţiatorii şi organizatorii congresului „Cadrelor Române în Franţa”, cea mai mare adunare a românilor din Hexagon, unde aproape 400 de expaţi, studenţi români la facultăţi din Franţa, dar şi francezi care vor să lucreze în România pun pe tapet problemele care-i frământă legate de România: „La primele congrese se discuta: «Bine, bine, dacă mă întorc, mie mi-e frică şi de sergentul major de la colţul străzii, care mă opreşte numai aşa, ca să-şi ia şi el o şpagă» şi se ajunsese la propunerea unui birou pentru diaspora, care să poată fi sunat în caz că e terorizat de câte un Mitică care se trezea cu muşchi foarte mari în creier. Acum congresul a devenit un eveniment de oameni pragmatici, unde fiecare îşi găseşte interesul. Acolo, absolvenţii de facultăţi din Franţa, români, francezi şi de alte naţionalităţi, îşi fac contacte pentru obţinerea de joburi bine plătite în România”.
christine
Site Admin
 
Messages: 276
Inscrit le: Mar Jan 25, 2005 6:29 pm

Retour vers Discutii

Qui est en ligne ?

Utilisateur(s) parcourant actuellement ce forum : Aucun utilisateur inscrit et 2 invité(s)

cron