Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei la final

[christine]

Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei la final

Bucureşti, 29 sep /Rompres/ - Cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, desfăşurat, joi şi vineri, la Palatul Parlamentului, s-a încheiat cu adoptarea Declaraţiei de la Bucureşti, consacrată, în principal, rolului tehnologiilor informaţiei în educaţie, dar şi crizelor politico-umanitare din Africa - Ciad, Cote d'Ivoire, Regiunea Darfour - şi Liban.

Textul referitor la situaţia din Liban a stârnit discuţii dure, în centrul cărora s-au aflat Franţa, Canada, România şi Egipt. Paragraful respectiv a fost adoptat, în final, prin consens, după ce participanţii au acceptat modificarea propusă de partea franceză.
Formularea iniţială, "ne bucurăm pentru încetarea totală a conflictului şi pentru restabilirea liniştii în Liban, ţara gazdă a celui de-al IX-lea Sommet, şi reiterăm solidaritatea noastră cu poporul libanez, care a suferit ororile războiului şi ale violenţei", a fost înlocuită cu "deplângem tragedia din Liban şi consecinţele pentru ansamblul populaţiilor civile".

Participanţii au votat, în unanimitate, realegerea lui Abdou Diouf în funcţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, pentru un mandat de patru ani.

Oaspeţii au felicitat autorităţile de la Bucureşti pentru modul în care au organizat Sommet-ul.
Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a afirmat că organizarea evenimentului a fost "absolut perfectă" şi a oferit lumii "o imagine superbă a României".
"Mulţumesc bucureştenilor, pentru că, deşi i-am perturbat, mai ales în ceea ce priveşte circulaţia, ei par să fi acceptat acest lucru cu amabilitate şi cordialitate, în marea tradiţie de ospitalitate şi generozitate care caracterizează România", a spus preşedintele Franţei.

Şi premierul Canadei, Stephen Harper, a mulţumit României pentru modul cum a organizat această manifestare. "Este clar că autorităţile canadiene se vor afla în faţa unei adevărate provocări, pentru a se ridica la nivelul pregătirii Sommet-ului de la Bucureşti", în 2008, când vor găzdui cea de-a XII-a ediţie a manifestării, a adăugat el.

Premierul Quebec-ului, Jean Charest, şi-a exprimat, la rândul său, mulţumirile pentru "reuşita" Sommet-ului şi pentru "ospitalitatea" de care au dat dovadă cei implicaţi în organizarea lui.

Şi în opinia secretarului general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Abdou Diouf, organizarea Sommet-ului de la Bucureşti a reprezentat "un succes".

Preşedintele Traian Băsescu a evidenţiat faptul că simpla prezenţă la Bucureşti a reprezentanţilor a aproape 60 de ţări în care se vorbeşte limba franceză este un lucru foarte important în politica globală.
Pentru România şi pentru autorităţile de la Bucureşti, a fost "o onoare să organizeze un eveniment politic de o asemenea anvergură", a spus şeful statului român. "Onoarea nu ne-o măsurăm decât acum când toate delegaţiile au ţinut să mulţumească României pentru ospitalitate şi să felicite ţara noastră pentru organizarea evenimentului", a subliniat Traian Băsescu.
El a evidenţiat că Sommetul Francofoniei a fost şi un test pentru România în a-şi măsura capacitatea pentru organizarea şi pe viitor a unor astfel de reuniuni, de aici înainte România fiind îndreptăţită să îşi dorească acest lucru.
"România a beneficiat de o vizibilitate în aceste zile, vizibilitate pe care o dă şi prezenţa presei străine în număr atât de mare la Bucureşti", a declarat şeful statului român.
Preşedintele Traian Băsescu a subliniat, totodată, că apartenenţa la OIF face România solidară cu ţările europene care au în comun limba franceză, dar nu o scuteşte de performanţă în interiorul Uniunii Europene.

La reuniunea de la Bucureşti a Francofoniei au fost prezenţi 2.000 de delegaţi de nivel înalt şi oficiali, precum şi 950 de ziarişti, dintre care 450 străini.
Cel de-al XII-lea Sommet al Francofoniei va avea loc în Quebec, în perioada 17-19 octombrie 2008.

ROMPRES
dal/roy/
/cla/c-100/D-32/
Data stire: 2006-09-29 18:26:00 ID: 568808

== Reproducerea acestei stiri este posibila doar cu precizarea sursei (ROMPRES) ==

[christine]

Cristian Preda, secretar de stat in MAE:
Aceasta adeziune la Francofonie a produs rezultate
ROMANIA LIBERA Sambata 30 Septembrie 2006


"Eu cred ca nu e cu totul exact ca atunci cand vorbim despre tarile francofone ne referim la tarile africane si la tarile, iata, mai nou, europene. Exista multe discutii, venite in special din Franta, cu privire la faptul ca tarile europene nou-venite in francofonie nu fac indeajuns pentru promovarea ideilor franceze si a sistemului politic francez in lume. Este adevarat ca prezenta tarilor europene in francofonie a fost de un anumit tip pana la sfarsitul anilor '80 - pana la caderea comunismului, de fapt. Astfel, o tara europeana importanta care, e adevarat, nu e membra a Uniunii, dar e totusi o referinta importanta in Europa, Elvetia, nu a devenit membra a Francofoniei decat dupa caderea comunismului, insa fenomenul politic cel mai important in sanul francofoniei este, dupa 1990, intrarea tarilor din Europa Centrala si Orientala in francofonie. Aceste tari isi asuma identitatea francofona plecand in mod esential de la o memorie istorica, de la situatii precum cele care caracterizeaza foarte bine sistemul politic romanesc, si anume prezenta unor referinte politice fundamentale in cultura care sta la baza modernizarii acestor tari. Este cazul Romaniei, unde Constitutia Belgiei serveste drept model; este, practic, tradusa in 1866 pentru ca noul stat, care purta deja din 1862 numele de Romania, sa se poata articula. Sistemul electoral, de altfel, din Belgia, ca sa continuam in aceasta linie, era atunci referinta pentru sistemul electoral din Romania. Exista aceasta memorie istorica, care e foarte articulata in unele cazuri in Romania, dar si in Bulgaria, de pilda, unde tot modelul belgian a fost decisiv, a fost referinta esentiala.

nsa, pe de alta parte, intre motivatiile care explica intrarea tarilor din Europa Centrala si Orientala in francofonie, exista aceea ca, dupa 1990, a aparut aceasta dorinta de a integra structuri internationale, ca e vorba de organizatii regionale sau ca e vorba de organizatii de un tip special, cum este Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord. Aceste tari din Europa Centrala si Orientala vor sa integreze aceste structuri internationale, pentru ca traiesc, dupa '90, cu sentimentul ca au fost marginalizate, ca au fost excluse, ca au fost intemnitate. Daca in chestiunea NATO sau in chestiunea UE au existat dispute, in privinta aderarii la francofonie si a asumarii acestei identitati, si presedintele Iliescu, si presedintele Constantinescu au fost foarte interesati. Presedintele Traian Basescu acum a tinut foarte mult ca acest Sommet al Francofoniei sa se desfasoare in bune conditii. Iata o tema de consens absolut si o intrare intr-o organizatie care precede cu mult intrarea in NATO sau, iata, in UE. Eu cred ca aceasta adeziune la francofonie a produs rezultate. Sunt zeci de mii de tineri care, in tarile Europei Centrale si Orientale, au fost formati si in limba franceza - si care poarta cu ei marca acestei identitati politice si culturale francofone".

[christine]

La final de sommet
Aprecieri pentru organizare
ROMANIA LIBERA Sambata 30 Septembrie 2006


Cei peste 60 de sefi de stat si de guvern participanti, timp de doua zile, la cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei s-au simtit bine in Micul Paris si in luxoasa cladire a Palatului Parlamentului. Spre deosebire de jurnalisti, care si-au etalat nemultumirile, deloc putine la numar, presedintii, premierii si ministrii invitati au multumit aproape in cor organizatorilor si, in special, presedintelui Traian Basescu. Acesta, la randul sau, a tinut sa sublinieze ca Romania a dovedit ca are capacitatea organizatorica pentru evenimente de anvergura sommet-ului, dar a simtit si nevoia de a le cere scuze jurnalistilor pentru sincopele organizatorice care le-au afectat activitatea.

Sefii de stat si de guvern prezenti la conferinta finala a sommet-ului s-au intrecut in a gasi epitete pentru a cataloga organizarea. Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a apreciat "excelenta organizare". "Organizarea a fost absolut perfecta", a subliniat inca o data seful statului francez, adaugand cateva cuvinte calduroase, atat pentru locuitorii Capitalei, cat si pentru romani, in general.
"Multumesc bucurestenilor, pentru ca, desi i-am perturbat, mai ales in ceea ce priveste circulatia, ei par sa fi acceptat acest lucru cu amabilitate si cordialitate, in marea traditie de ospitalitate si generozitate care caracterizeaza Romania", a spus Chirac.

Intrebat fiind care considera ca sunt, pentru tara noastra, avantajele organizarii sommet-ului, presedintele Frantei a raspuns ca gazduirea reuniunii "a permis sa se dea lumii intregi o imagine asupra Romaniei care nu are pret".

Ospitalitatea romanilor a fost remarcata in mod special si de premierul Canadei, Stephen Harper. El a mai explicat ca a vizitat Bucurestiul cu ani in urma si ca a putut constata progresele facute de atunci in Romania. Harper a adaugat ca "este clar ca autoritatile canadiene se vor afla in fata unei adevarate provocari, pentru a se ridica la nivelul pregatirii Sommet-ului de la Bucuresti", in 2008, cand aceasta tara va gazdui, in perioada 17-19 octombrie, cea de-a XII-a editie a manifestarii.
Cuvinte magulitoare la adresa organizarii si a schimbarilor petrecute in tara noastra a avut si prim-ministrul Canada-Quebec, Jean Charest, care si-a amintit cu nostalgie si de Nadia Comaneci si de Olimpiada de la Montreal, din urma cu exact trei decenii.

Basescu: "Imagine asupra Romaniei care nu are pret"

Presedintele Basescu a aratat ca, pentru intrarea in UE, este necesara performanta institutiilor, atat in plan economic, cat si social. "Francofonia ne face solidari unii cu alti. Pentru Franta a fost un element extraordinar de sustinere traditia francofona a Romaniei. Apartenenta la grupul francofoniei ne face solidari, dar nu ne scuteste de performante", a spus seful statului, aratand ca Romania a fost sustinuta de Franta si in momentele in care nu a avut performanta. Intrebat care sunt avantajele aduse Romaniei de sommet in plan extern, Basescu a declarat ca Romania a beneficiat de vizibilitate in aceste zile. "Acest sommet a permis sa se transmita lumii intregi o imagine asupra Romaniei care nu are pret. A fost pentru noi o onoare sa organizam un eveniment politic de o asemenea dimensiune, cu participarea a 63 de state. Toate delegatiile, fara exceptie, au avut in interventiile lor multumiri pentru modul in care a fost organizat sommet-ul. Nu ma refer si la presa, care are datoria sa fie nemultumita tot timpul", a adaugat, malitios, Basescu. El considera ca, pentru partea romana, a fost testul ca exista capacitati organizatorice pentru un eveniment de asemenea dimensiuni.

"Mai mult, s-au pus semne de intrebare daca avem sau nu capacitatea organizatorica pentru un astfel de eveniment. Iata ca o avem!", a mai spus Basescu.

Scuze prezidentiale pentru jurnalisti

Cele mai grave incidente, petrecute cu ocazia realizarii fotografiei de familie, l-au determinat insa pe presedintele Traian Basescu sa-si ceara scuze, in numele organizatorilor, carora le-a multumit totusi pentru eforturile depuse. "Vreau sa le multumesc organizatorilor lucrarilor. Am inteles ca au fost ieri (joi - n.r.) incidente legate de presa. Imi cer scuze reprezentantilor presei", a adaugat sec seful statului.

Jurnalistii, romani si straini deopotriva, nu au simtit in aceste ultime zile organizarea "perfecta" si au reclamat mai multe "balbe" - de la decalarea programului anuntat initial la imbulzelile create fie in jurul standurilor cu materiale de informare, fie in jurul celor catorva masute de cafea, amenajate pentru "doar" cateva sute de reporteri, fotografi si cameramani.

Un articol de Andreea Nicolae, Iulia Vaida