Page 1 sur 1

Expozitia "Istoria prieteniei româno-franceze"

MessagePublié: Lun Oct 02, 2006 6:06 am
par christine
Expozitia "Istoria prieteniei româno-franceze. Secolele XIX-XX"

AMBELE EXPOZITII SUNT DESCHISE ZILNIC INTRE ORELE 10-18, PANA LA 19 NOIEMBRIE 2006, IN SEDIUL MUZEULUI NATIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI DIN CALEA VICTORIEI, BUCURESTI.

Între români si francezi au existat neîntrerupte legaturi de prietenie. În prima jumatate a secolului al XIX-lea, când Parisul a început sa devina locul de studiu al tinerilor din Principatele Române, ele intra într-o noua etapa. Generatia revolutionarilor români de la 1848 s-a format la Paris, unde a participat la conferintele si întrunirile publice, dar mai ales la cursurile de la College de France, devenit o tribuna democratica europeana.

Franta a sprijinit constant unirea Principatelor si dubla alegere a lui Al. I. Cuza - 5 si 24 ianuarie 1859.
Totodata a sustinut organizarea si modernizarea statului national român.

Însemnatatea Frantei în politica externa promovata de statul român se mentine si dupa venirea în tara, în calitate de domnitor al României, a lui Carol de Hohenzollern, sustinut de împaratul Napoleon al III-lea. În anii participarii României la primul razboi mondial (1916-1918), Franta a sprijinit constant efortul militar al tarii noastre.

Legaturile dintre Franta si România au devenit atât de strânse încât Nicolae Titulescu, unul dintre cei mai mari diplomati si oratori de limba franceza din perioada interbelica, declara: "Astazi când politica externa a tarii noastre urmareste în mod armonic scopuri identice, am ajuns la acel stadiu de prietenie unde nu mai este nevoie sa vorbesti spre a te întelege si nici sa te sfatuiesti pentru o actiune în comun![/i]"
De numele Parisului sunt legate realizarile epocale în domeniul aeronauticii obtinute de inventatorii români Traian Vuia si Henri Coanda, pionieri ai aviatiei mondiale. Legaturile atât de strânse si complexe dintre România si Franta s-au manifestat si în domeniul sporturilor. Un rol important în stabilirea acestora l-au avut tinerii români veniti la studii în Franta unde au gasit terenul propice spre a-si cultiva talentele si pasiunile.

Începând cu anul 1990 relatiile româno-franceze au capatat amploare, semnificative fiind vizitele oficiale efectuate în tara noastra de presedintii Republicii Franceze, François Mitterand în aprilie 1991 si Jacques Chirac în februarie 1997 sau a presedintelui Adunarii Nationale a Republicii Franceze, Philippe Séguin, în noiembrie 1994. Vizite oficiale în Franta au efectuat si presedintii României, urmarind sa asigure înca odata sprijin euroatlantic tarii noastre din partea unui aliat de veche si statornica prietenie.

Expozitia deschisa in Bucuresti cuprinde o gama variata de obiecte precum:
-[i] bunuri ale unor oameni politici si de cultura români aparute la Paris;
teze de doctorat, lucrari stiintifice etc.
- lucrari ale unor politicieni si oameni de cultura francezi, despre români (Edgar Quinet, Paul Bataillard)
- medalii si decoratii franceze conferite unor oameni de cultura români si militarilor nostri care s-au distins în anii primului razboi mondial (1916-1918)
- fotografii, obiecte personale care au apartinut generalului Henri Berthelot si altor oameni ai Misiunii Militare Franceze din România (1916-1918)
- marturii documentare si obiecte ce au apartinut unor ilustri inventatori români, care au realizat zboruri epocale, în premiera mondiala pe teritoriul Frantei (Traian Vuia, Henri Coanda)
- documente care atesta cooperarea româno-franceza pe plan politic, economic, militar, cultural si sportiv, în decursul secolelor XIX-XX (Vasile Alecsandri, Mihail Kogalniceanu, George Bibescu, Nicolae Titulescu)





Expozitia de grafica "Artisti români în dialog cu spiritualitatea franceza"


Restituirea unei pagini din istoria moderna si contemporana a României în relatie cu spatiul si spiritualitatea franceza, poate fi scrisa si din perspectiva "muzeului imaginar". Idealul europenizarii si modernizarii prin exemplul Frantei, la a carui constructie au contribuit si valorile culturale, a facut posibila recuperarea, într-un timp istoric comprimat, a decalajului considerabil existent fata de civilizatia europeana occidentala.

Pas cu pas, elita unei societati medievale târzii care a captat, în secolul al XVIII-lea, datorita unei sinteze originale, reflexul Luminilor, a asimilat limba franceza si literatura franceza, acordându-i un statut privilegiat în contextul relatiilor de comunicare interumana sau institutionalizate prin sistemul de învatamânt, mai ales în cel particular.

Au patruns, de asemenea, tendintele si certitudinile artei franceze.Se poate spune ca evolutia scolii românesti de arta s-a clarificat în relatie directa cu scoala franceza.

În expozitia "Artisti români în dialog cu spiritualitatea franceza" sunt cuprinse peste o suta de lucrari de grafica si pictura, din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române si al Muzeului National de Istorie a României, semnate de Constantin Mavrocordat, Henri de Mondonville, Ioan D. Negulici, Theodor Aman, Charles-Edouard Boutibonne, Nicolae Grigorescu, Iulia Hasdeu, Barbu Iscovescu, Jean-Étienne Liotard, Stefan Luchian, George Mirea-Demetrescu, Gabriel Popescu, Nutzi Acontz, Max Arnold, Dan Bajenaru, Nicolae Darascu, Stefan Dumitrescu, Lucian Grigorescu, Viorel Husi, Iosif Iser, Theodor Pallady, Tache Papatriandafil, Gheorghe Petrascu, Alexandru Phoebus, Stefan Popescu, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Jean Alexandru Steriadi, Eustatiu Stoenescu, Nicolae Vermont, Henri Focillon.