Despre francofonie, pozitiv
Publié: Mer Sep 27, 2006 9:46 pmDespre francofonie, pozitiv
Luca Niculescu
COTIDIANUL 28 09 2006
Cistiga oare ceva Romania de pe urma reuniunii francofoniei sau vor fi doar imagini exotice cu presedinti africani si dureri de cap prilejuite de problemele de circulatie ?
In presa de la Bucuresti, reuniunea francofoniei e mai mult vazuta prin prisma „ororilor“ pe care le va provoca in trafic „summit-ul“. In ultimele zile, a mai aparut o tema de discutie: dictatorii africani care vor veni la aceasta reuniune - e aproape o rusine pentru Romania ca ii primeste!
Pentru Romania, francofonia inseamna insa mai mult decit restrictii de circulatie sau citeva persoane „nefrecventabile“. In primul rind, e vorba despre vizibilitate: cu ocazia sommet-ului vin sute de ziaristi care vor scrie despre evolutiile din ultimii ani. Am discutat cu unii dintre ei si n-am auzit intrebari despre copiii strazii: unul dintre cliseele ultimilor 15 ani - o schimbare fata de tonul obisnuit al presei occidentale.
Alt aspect: relatia cu tarile africane. Spre deosebire de Occident, unde imaginea e deseori negativa, in Africa, perceptia asupra Romaniei e pozitiva. O parte a elitelor africane de azi s-au format in universitatile romanesti in anii ’70. Dupa 1990, Romania a pierdut mare parte din „dimensiunea africana“. Miscarea francofona poate fi o buna ocazie de a relua legaturile intrerupte. Africa nu inseamna numai regimuri totalitare, ci si un teritoriu cu crestere economica. Nu degeaba, in ultimele saptamini atit prim-ministrul chinez, cit si presedintele rus au facut lungi turnee diplomatice in Africa.
Francofonia, „club al dictatorilor“? Nu sint mai multe regimuri autoritare in francofonie decit la ONU. Dupa ce a fost o organizatie a cooperarii culturale si stiintifice, francofonia are acum si ambitii politice: printre ele, promovarea democratiei. OIF s-a implicat in procesele de pace din RD Congo si Burundi, doua tari ravasite ani intregi de razboaie civile.
Trecerea de la dictaturi la democratii e insa un proces lung si complex, iar miscarile bruste nu sint intotdeauna recomandate - vezi cazul Irakului.
Miscarea francofona sta si la baza initiativei UNESCO privind bunurile si serviciile culturale, document important pentru pastrarea identitatilor nationale. Daca acest document nu era adoptat, peste citiva ani, Cristi Puiu nu ar mai fi produs un film ca „Moartea domnului Lazarescu“, deoarece nu ar mai fi primit sprijin de la Consiliul National al Cinematografiei.
Se vorbeste despre Bucurestiul „blocat“ din cauza francofoniei, dar prea putin despre efervescenta culturala din aceasta perioada.
In fine, pentru cei care insista pe „summit“, nu e nici o rusine sa spuna „sommet“. In secolul al XIX-lea, cind engleza nu era inca o limba a diplomatiei, se organizau deja „des reunions au sommet...“.
Luca NICULESCU este redactor-sef la Radio France Romania
Luca Niculescu
COTIDIANUL 28 09 2006
Cistiga oare ceva Romania de pe urma reuniunii francofoniei sau vor fi doar imagini exotice cu presedinti africani si dureri de cap prilejuite de problemele de circulatie ?
In presa de la Bucuresti, reuniunea francofoniei e mai mult vazuta prin prisma „ororilor“ pe care le va provoca in trafic „summit-ul“. In ultimele zile, a mai aparut o tema de discutie: dictatorii africani care vor veni la aceasta reuniune - e aproape o rusine pentru Romania ca ii primeste!
Pentru Romania, francofonia inseamna insa mai mult decit restrictii de circulatie sau citeva persoane „nefrecventabile“. In primul rind, e vorba despre vizibilitate: cu ocazia sommet-ului vin sute de ziaristi care vor scrie despre evolutiile din ultimii ani. Am discutat cu unii dintre ei si n-am auzit intrebari despre copiii strazii: unul dintre cliseele ultimilor 15 ani - o schimbare fata de tonul obisnuit al presei occidentale.
Alt aspect: relatia cu tarile africane. Spre deosebire de Occident, unde imaginea e deseori negativa, in Africa, perceptia asupra Romaniei e pozitiva. O parte a elitelor africane de azi s-au format in universitatile romanesti in anii ’70. Dupa 1990, Romania a pierdut mare parte din „dimensiunea africana“. Miscarea francofona poate fi o buna ocazie de a relua legaturile intrerupte. Africa nu inseamna numai regimuri totalitare, ci si un teritoriu cu crestere economica. Nu degeaba, in ultimele saptamini atit prim-ministrul chinez, cit si presedintele rus au facut lungi turnee diplomatice in Africa.
Francofonia, „club al dictatorilor“? Nu sint mai multe regimuri autoritare in francofonie decit la ONU. Dupa ce a fost o organizatie a cooperarii culturale si stiintifice, francofonia are acum si ambitii politice: printre ele, promovarea democratiei. OIF s-a implicat in procesele de pace din RD Congo si Burundi, doua tari ravasite ani intregi de razboaie civile.
Trecerea de la dictaturi la democratii e insa un proces lung si complex, iar miscarile bruste nu sint intotdeauna recomandate - vezi cazul Irakului.
Miscarea francofona sta si la baza initiativei UNESCO privind bunurile si serviciile culturale, document important pentru pastrarea identitatilor nationale. Daca acest document nu era adoptat, peste citiva ani, Cristi Puiu nu ar mai fi produs un film ca „Moartea domnului Lazarescu“, deoarece nu ar mai fi primit sprijin de la Consiliul National al Cinematografiei.
Se vorbeste despre Bucurestiul „blocat“ din cauza francofoniei, dar prea putin despre efervescenta culturala din aceasta perioada.
In fine, pentru cei care insista pe „summit“, nu e nici o rusine sa spuna „sommet“. In secolul al XIX-lea, cind engleza nu era inca o limba a diplomatiei, se organizau deja „des reunions au sommet...“.
Luca NICULESCU este redactor-sef la Radio France Romania