14 iulie - Sarbatoarea Nationala a Frantei

[christine]

14 Iulie - Baluri si artificii in intreaga Franta

Cu prilejul zilei de 14 iulie, Sarbatoarea Nationala a Frantei, E.S. Hervé Bolot (foto jos), ambasadorul francez la Bucuresti, a acordat un interviu in exclusivitate ziarului ZIUA din 14 iulie 2006.


Adresandu-va sincere felicitari cu ocazia zilei de 14 Iulie, va rugam sa ne vorbiti putin despre semnificatia acestei date pentru poporul francez si despre modul in care este marcata, in Franta, aceasta sarbatoare.

Fiecare tara e marcata de istoria sa. 14 Iulie 1789 marcheaza oficial inceputul Revolutiei Franceze. Dar era o zi relativ calma, asa cum este descrisa in mai multe cronici, intre care cea a lui Sebastien Mércier. Bastilia simboliza, in vechiul regim, locul unde oamenii erau inchisi fara proces. Era o fortareata care simboliza arbitrariul sau absenta Justitiei. Primul gest al Revolutiei a fost acela de a deschide portile Bastiliei, unde se aflau atunci doar 14 persoane. Dar ceea ce conta era simbolul. Cum este marcata aceasta zi in Franta? Exista in primul rand traditia balului de 14 iulie, deoarece revolutionarii, pentru a sarbatori, au dansat in jurul Bastiliei. Ca un simbol, ca o sarbatoare, au deschis inchisoarea arbitrariului. Si, de aceea, de atunci, in intreaga Franta, sarbatoarea de 14 Iulie este o sarbatoare patriotica. Sunt sarbatorite fortele armate, prin defilari organizate in cursul diminetii. Oficialitatile organizeaza receptii. Tot o traditie este si discursul public al presedintelui. Intotdeauna exista acest moment in care presedintele se adreseaza natiunii. Seara se organizeaza baluri in intreaga Franta. Si mai exista o traditie, de la mijlocul secolului al XIX-lea. Corpul cel mai popular al administratiei franceze este cel al pompierilor, pentru ca pompierii sunt cei care vin in ajutor atunci cand exista un accident, un pericol, in general. Si, in mod traditional, de 14 Iulie, in toate cazarmile de pompieri se organizeaza un bal. Aceasta, pentru a explica sarbatoarea.


Sarbatoarea Natiunii
Dar, dincolo de aceasta, cred ca 14 iulie este ziua cea mai sarbatorita in lume, pentru ca este simbolul libertatii. Si, cand Conventia a adoptat noul drapel, a inventat conceptul de Sarbatoare Nationala. Deci, in fiecare an, pe 14 Iulie vom serba Natiunea. 14 Iulie este si originea Sarbatorilor Nationale ale altor tari. Pentru ca, dupa 14 Iulie, si alte tari si-au ales cate o sarbatoare Nationala, unele, de altfel, destul de recent.

Ceea ce vreau sa spun prin aceasta este ca 14 iulie a deschis portile spre libertate dar, prin traducerea acestui eveniment a creat o imagine. E, mai exact, deviza franceza, care este, insa, de asemenea, o imagine-simbol a devizei oricarei tari care doreste sa-si traiasca libertatea: libertate, egalitate, fraternitate. Este, deci, in acelasi timp, foarte institutional, dar si foarte popular.

Ce manifestari a organizat Ambasada Frantei in Romania pentru a marca aceasta zi?

Anul acesta, ca de obicei, am organizat o receptie, in cadrul careia vom prezenta o imagine a ceea ce face presedintele. Vom primi personalitati romane - reprezentanti guvernamentali, ai Presedintiei, ai corpului de prietenie intre Franta si Romania, romani cu care, atat in administratie, cat si in cadrul societatii civile, lucram la anumite proiecte. Apoi organizam, pentru comunitatea franceza si pentru invitati romani, un bal de genul celor organizate la Paris, in cadrul caruia vom tine, ca la Paris, sau ca in satul meu natal, un concurs de dans. Totul se va incheia cu un foc de artificii, unde va exista mult rosu, mult alb si albastru.


Franta si Romania, polii Francofoniei in Europa
Apropiata reuniune internationala la varf a Francofoniei se va desfasura, la sfarsitul lunii septembrie, la Bucuresti. Ce importanta considerati ca prezinta acest moment pentru Romania, din punct de vedere al apartenentei sale la familia francofona si al apropiatei aderari la Uniunea Europeana?

Reamintesc faptul ca Romania a lansat aceasta invitatie, inca de acum patru ani. Pentru ca asa se procedeaza in cazul planificarii acestor reuniuni ale Francofoniei. Se stie deja ca urmatoarea reuniune la varf va fi la Quebec, marcand 400 de ani de la fondarea acestuia. Invitatia Romaniei este un simbol foarte puternic, din mai multe motive. In primul rand, in francofonia din Europa, Franta reprezinta vestul, iar Romania, estul - cei doi poli ai francofoniei, tarile unde francofonia este foarte puternica. Si este prima data cand, in aceasta parte a Europei, o reuniune internationala la varf a Francofoniei se desfasoara in afara Frantei. Romania este, intr-un fel, port-drapelul, in Est, al acestei miscari, care apara diversitatea culturala si lingvistica. Si consider ca acest aspect este foarte important.

Cel de-al doilea element este ca reuniunea Francofoniei va fi conferinta internationala cea mai importanta organizata vreodata in Romania. E, intr-o oarecare masura, asemanator cu modul in care am procedat anul trecut, cu expozitia "Umbre si lumini", pentru a ajuta Romania sa revina in concertul marilor natiuni capabile sa organizeze mari expozitii, intalniri internationale.

Cred ca romanii vor fi mandri de organizarea acestei conferinte a Francofoniei, pentru ca aceasta va demonstra multor organisme si organizatii internationale ca intr-un oras ca Bucurestiul se pot intalni mai multi sefi de stat si delegatii numeroase. Poate ca pare usor, dar, 63 de delegatii, cu mii de persoane, cu probleme de cazare, cu probleme de traducere, de editare, este o provocare pentru Romania si sunt sigur ca se va descurca foarte bine.

In acest moment, in ce situatie ne aflam, din punct de vedere al incadrarii in graficul pregatirilor? Suntem deja contra cronometru?

Cand pregatesti un eveniment de o asemenea amploare e o ocazie pentru a revedea unele lucruri, pentru a reorganiza, pentru a ghici tendintele viitoare. Este un exercitiu excelent. Am ajutat si noi Romania la organizarea evenimentului. Noi ne-am asumat sarcina organizarii centrului de presa. Va asigur, in acest tip de organizare exista intotdeauna un anumit moment in care te simti presat; e oarecum inevitabil. Dar, per ansamblu, pregatirile se deruleaza bine, multe lucruri au fost puse la punct. Spre exemplu, s-au facut rezervarile la hotel, schema de desfasurare a fost aprobata, a fost desemnat comitetul reprezentantilor permanenti, iar la acest moment specialistii lucreaza la Declaratia de la Bucuresti. Lucrul de care ma tem, insa, din motive romanesti, franceze si altele, este ca evenimentul din septembrie este precedat de luna august, cand multa lume este in vacanta, astfel ca mersul lucrurilor ar putea suferi o usoara incetinire. Din partea Frantei vor participa cel putin 60-70 de jurnalisti.


Sommet-ul dinaintea sommet-ului
Sommet-ul francofon va fi precedat de unul politic, presedintele Jacques Chirac urmand sa aiba o intrevedere cu presedintele Traian Basescu. Ce semnificatie are aceasta intrevedere, in perspectiva evolutiei relatiilor bilaterale romano-franceze?

Mai intai, vreau sa va spun ca cei doi s-au vazut adesea, daca luam in calcul intalnirile de la Bruxelles, Auschwitz, precum si cele din cadrul diverselor reuniuni internationale. Au existat doua vizite - una la nivel oficial si una de lucru - ale presedintelui Basescu la Paris - in mai, apoi, in noiembrie. Se intampla destul de rar ca un sef de stat sa se duca de doua ori in aceeasi tara, in acelasi an, insa noi suntem incantati. Acum, cei doi presedinti se vor intalni din nou. Am mai multe fotografii, dintre care una la resedinta, la care tin foarte mult, care arata ca relatiile dintre cei doi presedinti sunt calduroare, ceea ce este foarte placut. Aspectele pe care ei le abordeaza in mod traditional tin de relatiile bilaterale, care se prezinta la un nivel exceptional pentru ca in toate domeniile avem fie cooperari, fie realizari economice, fie proiecte de ordin cultural. Asadar, practic toate sectoarele, de la aparare pana la educatie, au facut obiectul unor investitii si schimburi economice. In toate aceste domenii avem rezultate si progrese extrem de pozitive. Deci in plan bilateral nu exista contradictii, nu avem divergente majore, ci dimpotriva, inregistram o convergenta de valori. In privinta aderarii la UE, cred ca presedintele Chirac i-a spus intotdeauna lui Basescu ca nu exista nici o problema. Nu numai ca nu exista nici o problema, dar Franta este cea care a pledat pentru deschiderea negocierilor de aderare in 1997. Si in legatura cu ratificarea, exista un calendar al procedurilor de acest gen, insa cea mai buna dovada a faptului ca nu exista probleme de natura politica in legatura cu aderarea Romaniei la UE a fost faptul ca Tratatul a fost votat in unanimitate in Parlament. Si, daca analizati voturile in unanimitate din cadrul Legislativului francez, veti constata ca acesta a fost primul dupa o lunga perioada. Asadar, sunt convins ca nu exista ingrijorari in aceasta privinta. Pe de alta parte, mai sunt inca multe de facut si suntem pregatiti in orice moment sa initiem parteneriate si cooperari dupa aderarea la UE pentru ca viata nu se va termina in ianuarie.


UE va produce schimbari pe plan politic, economic si social
Aderarea la UE va aduce pentru Romania schimbari concrete, in sensul pozitiv al termenului?

Cu siguranta va aduce schimbari. In primul rand, va produce schimbari pe plan politic. Devenind membru cu drepturi depline al UE, Romaniei ii vor reveni si anumite indatoriri, caci trebuie sa incepem prin a aminti de aceste indatoriri. Indatoririle reprezinta semnul responsabilitatii. Romania va deveni egala celelorlalte state membre si va trebui sa se gandeasca nu numai la viitorul sau, ci si la viitorul Europei si la viitorul sau in Europa. Va trebui sa participe la luarea deciziei si va trebui sa isi asume aceste decizii, impreuna cu celelalte state. Pana in prezent, a fost doar un observator la procesul european, acum va trebui sa inceapa sa se exprime, sa decida, sa aprobe, sa dezaprobe. Pe scurt, este ca o persoana care primeste dreptul de vot. Insa aceasta inseamna, totodata, o responsabilitate, care nu trebuie privita cu detasare. Totodata, va trebui sa contribuie la trasarea viitorului Europei si poate ca, in calitate de stat proaspat admis in UE, va aduce unele idei si aspiratii noi. Pe plan economic, vor exista consecinte dure, de vreme ce, in urma unor perioade de tranzitie pentru anumite activitati si anumite produse, Romania isi va face intrarea pe piata unica europeana. Romania va accede la o piata de peste 360 de milioane de persoane, care vor avea acces la piata romaneasca. Asadar, este un pas considerabil. Uitati-va la istoria statelor care au aderat in urma cu 20 de ani, cum ar fi Spania si Portugalia sau la "miracolul" irlandez (desi, persoanal, nu prea agreez termenul de "miracol"). Acesta este modelul care trebuie avut in vedere, trebuie vazut cum au evoluat statele respective. Expresia de "miracol" irlandez este una consacrata, insa acesta arata ca deschiderea si adaptarea pietii constituie un adevarat test. Unul dificil pentru o tara mica, insa mai usor pentru o tara ca Romania, cu peste 20 de milioane de locuitori, care va deveni cea de-a saptea tara din UE ca marime. Cu alte cuvinte, pe plan economic, piata romaneasca este una importanta. In acest context, va produce beneficii si are posibilitatea de a cuceri si alte piete. Alaturi de industria de automobile, exista si alte ramuri care pot deveni lidere nu numai pe pietele de specialitate, ci si in ceea ce priveste exportul. Pe plan social, observam ca exista, la acest moment, schimburi universitare, facilitati de calatorie, diverse schimburi economice, un fel de adaptare, de similaritate in ceea ce priveste modul de viata, ceea ce este foarte important. S-au produs foarte multe schimbari in bine si sper ca acestea se vor produce in toate domeniile, inclusiv in cel cultural. Romania se afla in plin proces de afirmare, va atrage investitii si va primi fonduri importante, pana in 2013, destinate in special dezvoltarii infrastructurii. Europa va ajuta Romania la reabilitarea instrumentelor sale de dezvoltare.

Va aflati in Romania de un an si jumatate. In acest timp, ati avut impresia ca se schimba ceva? Ca exista lucruri care merg intr-o directie buna?

Cu siguranta. Cel putin in reforma Justitiei, Romania a realizat mult mai multe in ultimul an si jumatate decat in perioada precedenta. Aceste reforme sunt necesare pentru ca permit crearea, recrearea unui cadru in care sa regasiti aspectele comune cu celelalte state membre. Este evident ca noul cod penal are multe in comun cu celelalte coduri penale si ca lupta impotriva criminalitatii in Europa va fi facilitata. Vor mai fi probleme, va asigur, insa suntem aici pentru a va ajuta sa rezolvati aceste probleme prin cooperare, schimburi sau de vizite cu caracter tehnic, iar Romania va avea si ea un aport, in cele din urma, la solutionarea acestora.

Imediat dupa ce am venit in Romania, la prima conferinta de presa, o jurnalista m-a intrebat daca m-am indragostit deja de Romania. I-am raspuns ca nu stiu, cel putin nu inca, insa ma tem ca da. M-a intrebat de ce "ma tem". I-am spus pentru ca, dupa cum intuiesc eu, romanii au aceleasi calitati, dar si aceleasi defecte, ca si francezii.


Ileana CORNEA