MOTIVE SI REALITATI ROMANESTI IN ROMANUL FRANCEZ

MOTIVE SI REALITATI ROMANESTI IN ROMANUL FRANCEZ

Messagepar christine » Dim Juin 26, 2011 9:56 pm

"MOTIVE SI REALITATI ROMANESTI IN ROMANUL FRANCEZ" este titlul unei carti inedite aparute in mai 2011 la Casa Cartii de Stiinta din Cluj/Napoca, Romania (270 pagini).

Realizata cu mult discernamant critic dar si cu perseverenta si talent de prof. Ionela OPREA - profesor titular de Limba si literatura romana la Liceul de Muzica si Arte Plastice din Alba Iulia -, cartea include de fapt continutul unei ample teze de doctorat sustinuta de autor in anul 2011, la FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE din UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA.
Cartea include si cateva sute de referinte bibliografice (toate relevante si multe inedite) precum si 596 de note de subsol care ofera cititorului numeroase surse de informare suplimentare, demonstrand credibilitatea rezultatelor cercetarii efectuate de autor.

Recomandand calduros aceasta CARTE inedita tuturor celor interesati de relatiile culturale romano-franceza, redam mai jos ARGUMENT-ul autorului (de remarcat surprinzatoarea CONCLUZIE din final !) si CUPRINS-ul cartii.

ARGUMENT
Despre relaţiile culturale şi literare româno-franceze s-au scris până la ora de faţă numeroase studii şi articole şi s-au dat chiar şi teze de doctorat. Cu toate acestea, puţine dintre ele au intrat în domenii mai speciale şi cu atât mai puţin ele nu au reuşit să radiografieze în amănunt modul în care imaginea românului este ilustrată în romanul francez. O mai veche teză de doctorat, cea a lui Titus Moraru de la Cluj, demonstra dependenţa începuturilor realismului românesc de fiziologia literară franceză . În aceeaşi măsură şi începuturile romanului românesc sunt strâns legate de traducerea şi consumul ridicat de romane străine, în special franceze, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creându-se la noi un interes aparte pentru această specie literară. Cercetătorii avizaţi ai problemei au pus în evidenţă cu precădere această relaţie (Paul Cornea, Traduceri şi traducători în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Teodor Vârgolici, Începuturile romanului românesc, Dinu Pillat, Cum se deschide la noi gustul pentru romanul senzaţional, Mircea Popa, Tectonica genurilor literare etc.). Nu s-a observat însă îndeajuns că romanul francez a fost prizat în chip favorizat la noi şi pentru că mulţi dintre autorii acestor prime experimente sunt francezi stabiliţi la noi, precum Contesa Dash, Marie Boucher, Henry Buvelot sau români care se exprimă prin intermediul limbii franceze, scriitori care au influenţat, într-un fel sau altul gustul pentru roman.
În al doilea rând multe din realităţile româneşti vor deveni cunoscute publicului european prin intermediar francez, ţara noastră atrăgând atenţia unor scriitori occidentali, în special francezi prin pitorescul tipurilor şi al obiceiurilor, prin aspectul particular al mediului aflat la confluenţa dintre Occident şi Orient. Multe tipuri, fizionomii, caractere vor deveni motive şi toposuri general-răspândite, graţie unor opere de provenienţă franceză, mari scriitori ca Alexandre Dumas-père, Abatele Prévost, Alphonse Daudet, Edmond About, Pierre Loti sau Jules Verne, aplecându-se cu interes şi curiozitate asupra unor realităţi româneşti pe care le-au imortalizat în opera lor, dându-le o legitimitate universală. Al. Dumas-père a introdus în literatura universală motivul strigoiului, care va căpăta apoi proporţii prin mitul lui Dracula, plasat la noi în Carpaţi. Prinţul român, ţiganul, artistul, doctorul sau juna frivolă vor completa setul acesta de personaje ilustrate cu material românesc. Cel mai ilustru va fi cazul lui Jules Verne, care, cunoscând pare-se o româncă de care s-a îndrăgostit, a plasat în mediul românesc (transilvănean, dobrogean sau dunărean) mai multe din acţiunile unor romane ale sale, sporind astfel faima legendară a unor ţinuturi şi a unor oameni cu simţul datoriei şi al curajului (caracterul nobil al lui Bombarnac sau Mathias Sandorf fiind doar câteva dintre ele). Eroi buni sau eroi răi, eroi exemplari sau fantoşe caricaturale (precum la Apollinaire) vor popula proze mai scurte sau de mai mari dimensiuni ale acestor scriitori, a căror scoatere la lumină am socotit-o necesară pentru momentul actual al cercetărilor literare. Deocamdată ne-am limitat la roman, genul practic cu cea mai largă difuzare, spre a surprinde mai exact, chipul imagologic al românului, modul în care el se oglindeşte în mentalitatea publică franceză, de unde scriitorii îl preiau şi se difuzează.
Îndemnul pentru aceste incursiuni interdisciplinare mi-a fost dat de domnul profesor Mircea Popa, care în cadrul masteratului de „Limbă şi literatură română în context european” a stăruit adeseori asupra unor exemple epatante de interferenţe, paralelisme, similitudini între literatura română şi cea franceză. Ne-au servit ca modele de lucru şi studiile publicate de domnia sa în volumele Tectonica genurilor literare, Convergenţe europene şi Sub semnul Franţei, unele din temele şi subiectele abordate fiind, într-un fel sau altul, semnalate sau tratate de dânsul. Ţinem să-i mulţumim pe această cale pentru sugestiile şi informaţiile pe care ni le-a dat în decursul redactării tezei noastre, urmărită cu ochi atent, şi nu de puţine ori critic de către dânsul. Suntem convinşi însă că acest schimb permanent de idei şi opinii a contribuit la o cât mai exactă abordare şi tratare a temei ce ne-a fost sugerată chiar de parcurgerea textelor cu subiect asemănător din cărţile amintite.
O dată punctul de plecare fixat, am putut beneficia de bibliografiile din domeniu realizate de Bengescu, Rally şi de o serie de lucrări pe această temă apărute până acum. Am încercat însă să depăşim faza strict factologică spre un comentariu cât mai viu şi mai elastic, spre a oferi cititorului o gamă cât mai largă de soluţii şi de abordări comparatiste.
O abordare complexă a subiectului implică şi o problematizare profundă. Am descoperit un număr impresionant de romane care fac referiri la români, majoritatea nestudiate şi netraduse în limba română, de aceea traducerile textelor îmi aparţin. Multe dintre operele analizate sunt necunosute publicului din ţara noastră.
Scopul şi obiectivul lucrării sunt determinate de actualitatea şi de oportunitatea temei. Ne-am propus ca scop principal investigarea motivelor şi realităţilor româneşti prezente în romanul francez creat până la 1918. Sfidând ambiguitatea prezenţei acestor realităţi în romane, am dorit să ordonăm un material haotic şi rebel, să relevăm un set coerent de motive, de principii, sustrăgându-le accepţiilor comune.
Caracterul ştiinţific inovator este determinat de lipsa studiilor privind aspectul teoretic, inclusiv literar al prezenţei motivelor şi realităţilor româneşti în romanul francez. Studiul de faţă este prima investigaţie care întreprinde o analiză complexă, literară a acestui subiect. Deoarece tema constituie pentru prima dată un obiect de cercetare în integritatea şi coerenţa fenomenului, întreg ansamblul de probleme ce însoţeşte studiul apare în premieră: identificarea operelor, apoi a motivelor, clasificarea şi gruparea lor. Din moment ce subiectul nu a fost abordat în discuţii ştiinţifice, ne-am confruntat cu un şir de probleme ce ţin de identificarea operelor care cuprind referiri la realităţi româneşti. Nu ascundem faptul că am întâmpinat greutăţi pentru procurarea volumelor – majoritatea cărţilor fie lipsesc din ţară, fie pot fi procurate extrem de greu.
Propunem primul proiect de sistematizare a motivelor şi realităţilor româneşti în romanul francez până la 1918 care vrea să identifice, să structureze teme originale ale literaturii franceze.
Parcurgând un material vast am ajuns la concluzia că interesul francezilor pentru realităţile româneşti este mult mai mare decât ne-am fi aşteptat. Romanele analizate demonstrează acest lucru. Analiza ne-a oferit posibilitatea recitirii prozei franceze şi reinterpretării acesteia dintr-o perspectivă nouă, descoperind aspecte inedite, sintetizatoare şi integratoare ale subiectului în discuţie.

CUPRINS


ARGUMENT…………………………………………………………….4
I. SURIOARA DIN CARPAŢI
I.1. Românii şi francezii. Periplu istoric………………………………….7
I.2. Relaţiile cultural-ştiinţifice………………………………………….16
I.3. Francezii despre români………………………………..……………21

II. ROMÂNII ÎN ŢARA ROMÂNEASCĂ
II.1. Abatele Prévost şi hommo religiosus român……………………….28
II.2. Altă ipostază: hommo naturalis…………………………………….35
II.3. Exotismul oriental: ţiganul din Carpaţi…………………………….42
II.4. Dominus bonus……………………………………………………..45
II.5. Ţara vampirilor şi a strigoilor
II.5.1. Strigoiul – fişă de identitate………………………………..55
II.5.2. Alexandre Dumas-père şi strigoiul din Carpaţi….…………58
II.5.3. Marie Nizet, Căpitanul Vampir…………………………….64
II.6. Moldova Contesei Dash……………………………………………71
II.7. Realitatea românească în opera lui Jules Verne
II.7.1. Posibile relaţionări ale interesului vernian pentru români…..89
II.7.2. Încăpăţânatul Kéraban………………………………………94
II.7.3. Mathias Sandorf, contele din Carpaţi………………………..98
II.7.4. Castelul din Carpaţi…………………………………..……101
II.7.5. Bucureşteanul isteţ din Claudius Bombarnac.……………..112
II.7.6. Frumoasa Dunăre galbenă…………………………………..115
II.8. Motivul vânătorii pe tărâmuri transilvănene………………………..118
II.9. Motivul româncei frivole……………………………………………121
II. 10. Casa regală românească…………………………….……….…….136
II.11. România, loc de refugiu nepotrivit pentru amorezii francezi……...160
II.12. Guillaume Apollinaire şi amorurile unui prinţ român……………..163
II.13. Pierre de Ronsard şi Banul Mărăcine. Momentul eroic……..……..173
II.14. Léo Clarétie: fresca societăţii româneşti……….………..…………181

III. ROMÂNII – EROI PARIZIENI………………………………………..192
III.1. Prinţul român……………………………….……………………….195
III.2. Ţiganul………………………………………………………………204
III.3. Iza – ţiganca din Moldova…………………………………………...211
III.4. Artistul……………….………………………….…………….……..218
III.5. Arivistul român la Paris……………………………..……………….222
III.6. Doctorul român la Paris……………………………………….……..234
III.7. Şi Lafcadio era român…………………………………….………….240

IV. ÎNTRE MEMORII DE CĂLĂTORIE ŞI CREAŢIE ROMANESCĂ
IV.1. Călătorie şi loisir în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea…………….246
IV.2. Moldova – azil politic pentru Fraţii Bacheville………….…………..250
IV.3. Călătorul Stanislas Bellanger………………………………………..254
IV.4. Călătorul Edmond About……………………………………………270
IV.5. România cosmopolită în viziunea călătorului André Bellessort…….274
IV.6. „O Românie plină de viaţă” în viziunea lui Paul Labbé…………….279

V. CONCLUZII................................................................................................283

VI. BIBLIOGRAFIE……………………………………………….………...285
christine
Site Admin
 
Messages: 276
Inscrit le: Mar Jan 25, 2005 6:29 pm

Retour vers Discutii

Qui est en ligne ?

Utilisateur(s) parcourant actuellement ce forum : Aucun utilisateur inscrit et 2 invité(s)

cron