Integrarea europeana, o necesitate

Integrarea europeana, o necesitate

Messagepar nicudrag » Dim Juil 03, 2005 10:56 pm

Integrarea europeana, o necesitate
O dezbatere la Aacademia Romana din Bucuresti

In mult discutata sa carte "Analiza spectrala a Europei", Herman Keiserling, scria ca "Europa este de la bun inceput o unitate, constituita din componente determinate, care-i apartin in mod firesc si care se completeaza reciproc". Oricat de multe sunt schimbarile din lumea contemporana si oricat de imperativa adaptarea, s-ar cuveni sa ne nu uitam ca, fara a tine seama de trecut, riscam ca ceea ce numim adaptare sa nu fie astfel si, robi ai schimbarilor, coplesiti de complexitate, sa ne pierdem pe noi insine. Cum gandim Europa de maine? Ce facem, sau ce trebuie sa facem, pentru implinirea acestui proiect pe cat de dezirabil pe atat de necesar?

Pentru acad. Eugen Simion, presedintele Academiei Romane, in deschiderea sesiunii "Cele doua frontiere ale Europei", aceasta inseamna "o economie unitara, un spirit unitar, o libertate comuna, o societate permisiva, o Europa a identitatilor culturale".
Evocand bunele relatii dintre tarile noastre, dintre Academia Romana si Academia Regala de stiinte Economice si Financiare din Spania, acad. Eugen Simion a subliniat si interesul deosebit pentru experienta performanta a Spaniei in folosirea fondurilor de la Uniunea Europeana. Configurand spatiul latinitatii, Romania si Spania au multe lucruri comune, ca si multe deosebiri, iar asemenea dezbateri prilejuiesc un schimb de idei si experienta spre o mai cuprinzatoare intelegere a provocarilor lumii contemporane. Pentru ca, sublinia Jaime Gil-Aluja, presedintele Academiei Regale de stiinte Economice si Financiare, comunitatile academice reprezinta un tezaur de stiinta si intelepciune si nu trebuie sa fie desprinse de societatea a carei complexitate crescanda este dificila, de problemele cu care se confrunta. Sunt mult opinii si interese, nu o data contradictii, si se simte nevoia unei convergente a vointelor, ceea ce presupune un plus de generozitate din partea membrilor comunitatiilor academice. "Noi dorim sa fim garantii tuturor celorlalti deoarece cunoastem si am demonstrat ce inseamna a fi in serviciul societatii".

Comunicarile care au urmat au tratat aspecte specifice ale situatiei actuale din Uniunea Europeana si, in acest context, aceea a Romaniei. Astfel, Mugur Isarescu, membru corespondent al Academiei Romane a vorbit despre "Noile si viitoarele state membre. Rolul Romaniei intr-o Uniune Europeana cu 27 de tari", Alfonso Rodriguez Rodriguez despre "Europa la rascruce", Gh. Zaman, membru corespondent al Academiei Romane, despre "Dezvoltarea durabila din perspectiva europeana", Josep Maria Puig Salellas despre "Romania in fata Europei dupa ultimele doua referendumuri", Jose Casajuana Gibert despre ""Ce asteapta Europa din partea Romaniei", Jose Maria Cronas despre "Drepturile omului, fundament al Europei" si Daniel Daianu, membru corespondent al Academiei Romane, despre "Cum si in ce Uniune Europeana va intra Romania".

Provocarile competitiei intr-o lume multipolara
In esenta s-au conturat raspunsuri la o intrebare fundamentala: Putem spera acum la o Uniune Europeana cu 27 de tari, dupa voturile francezilor si olandezilor impotriva Constitutiei Europene si cand Italia se pregateste pentru un referendum privind moneda unica europeana? S-a remarcat un consens in aprecierea actualei situatii ca un moment dificil, de "rascruce", dar nu de stagnare definitiva.
Pentru Mugur Isarescu, de pilda, "intr-o lume multipolara, cu o competitie in crestere intre marile blocuri de tari, Europa este aproape condamnata la o continuare a adancirii integrarii, daca nu doreste sa se transforme in viitor intr-un muzeu al civilizatiilor, bun doar pentru delectarea turistilor americani, japonezi, chinezi si, de ce nu, indieni".
Facand un istoric al Constitutiei Europene, Alfonso Rodriguez Rodriguez l-a citat pe presedintele Parlamentului European pentru care situatia nou creata nu trebuie sa duca la intreruperea procesului de ratificare, ci la continuarea lui cu precautii. Un semn de bun augur este ca Parlamentul luxemburghez a votat favorabil Constitutia. Sunt opinii diferite, sunt mai multe temeri care explica rezistenta populatiei la Constitutia Europeana. In principal, Constitutia nu este bine cunoscuta si inteleasa, dar sunt si alte aspecte cum ar fi: posibile prejudicii pentru tarile mijlocii o data cu noua distributie a puterilor in Consiliul European; pierderea identitatii nationale; indepartarea si neincrederea cetatenilor in institutiile comunitare a caror natura, competenta si functionalitate nu este indeajuns de bine cunoscuta si difuzata; faptul ca extinderea nu ar tine seama indeajuns de consecintele asupra stabilitatii economice si financiare. Cert este ca aceasta "criza" nu trebuie sa intarzie procesul de construire a Europei Unite, care are o structura institutionala suficienta si adecvata ce permite o gestionare provizorie sustinuta de tratatele existente.

In termeni asemanatori a vorbit si Josep Maria Puig Salellas care crede ca trecerea timpului va fi in favoarea integrarii europene cu conditia ca economia internationala sa fie favorabila. Optimismul prudent al discutiilor - optimism totusi - s-a intemeiat indeosebi pe necesitatea construirii Uniunii Europene si pe posibilitatile reale, care chibzuit gestionate pot duce la o Europa Unita prospera si puternica. Mai mult, aceasta criza poate fi valorificata in sensul elaborarii unor solutii viabile, deoarece data fiind complexitatea procesului s-ar putea sa ne confruntam si cu alte momente dificile.

Sustinand ca Uniunea Europeana are nevoie de o geometrie variabila pentru a supravietui, Daniel Daianu considera ca marea slabiciune a Europei este ca, in momentul de fata, are o zona monetara care functioneaza cu un singur picior: politica monetara, in timp ce pactul de stabilitate nu functioneaza, de unde un deficit de convergenta intr-o varietate de performante economice. Apoi, Europa contemporana si cea din viitorul proxim se va confrunta nu doar cu "sfidarea americana", dar si cu ascensiunea Chinei, si raspunsul dat la Lisabona nu suficient, masurile preconizate putand fi aplicate cel mult la nivel national, nu si al Uniunii Europene. Exista si o sfidare demografica, iar prognozele, departe de a fi linistitoare, anunta "imbatranirea populatiei europene, care provoaca criza sistemelor asistentiale". Alte probleme vizeaza flexibilitatea pietelor muncii, redefinirea modelului social, regandirea sistemului educational, alocarea unor sume mai mari pentru cercetare/dezvoltare, o alta politica fiscala. Totul sau aproape totul sub indoitul semn al regandirii si restructurarii. In ceea ce priveste integrarea Romaniei si Bulgariei, aceasta este sigura, insa ramane deschisa intrebarea "Cum vom intra si in ce Europa vom intra" pentru ca "trebuie sa accepti realitatea pentru a gasi solutii".

Strategia dezvoltarii durabile
Analizand din punctul de vedere al Romaniei, Gheorghe Zaman, a pornit de la definitia dezvoltarii durabile ca "un proces care satisface nevoile prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare sa-si satisfaca nevoile, din punctele de vedere ale economicului, socialului si mediului". Ea poate fi insa amendata si dezvoltata din perspectiva doctrinelor economice contemporane. Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene are sase prioritati interferente si interdependente, iar rezolvarea lor separata este ineficienta: masuri care sa previna si sa diminueze efectele defavorabile ale schimbarilor climatice; amenintarile potentiale pentru sanatatea publica; managementul resurselor naturale cu respectul biodiversitatii; situatia deseurilor; saracia si excluderea sociala; imbatranirea populatiei si consecintele sale; aglomerarile urbane si transporturile. In cadrul sistemului celor 120 de indicatori se impune cu pregnanta conceptul de ecoeficienta, definit ca "raport intre impactul de mediu, care trebuie redus si valoarea productiei care trebuie sa creasca", si motoul "Sa producem mai mult cu un consum cat mai mic de resurse naturale". In cercetarile sale, economistul roman a folosit, in principal, patru variante: productivitatea de mediu, intensitatea de mediu a productiei, costul imbunatatirii mediului si eficienta costului de mediu. Ecoeficienta trebuie sa tina seama de sapte elemente: emisii mai putine, substante nocive mai putine, economisirea energiei, a resurselor naturale, mai multa reciclare, utilizarea resurselor regenerabile, produse care dureaza mai mult, produse utile si eficiente. Au fost prezentate si unele dintre principii cum sunt responsabilitatea comuna, diferentiata in functie de nivelul dezvoltarii economice a tarilor; al echitatii distribuirii costurilor si avantajelor dezvoltarii durabile. In ceea ce priveste protectia mediului, acesta trebuie insotita de adoptarea unor masuri de precautie. Si ultimul, "incurajarea participarii tuturor pentru a reduce distanta dintre guvernanti si guvernati". In aceasta radiografie a strategiei dezvoltarii durabile, a fost subliniata nevoia cunoasterii strategiei din fiecare tara in scopul convergentei dezvoltarii durabile la nivelul intregii comunitati.

Romania, se stie, a incheiat negocierile de aderare la UE, urmeaza examenul la fel de greu al aplicarii lor. "In conditiile in care - afirma Mugur Isarescu - Romania va castiga o mai mare credibilitate, va convinge autoritatile europene ca adopta masuri bune, ca dovedeste seriozitate in indeplinirea lor si ca, totodata, actioneaza corect pentru imbunatatirea mediului de afaceri, tara noastra isi va netezi singura drumul spre Uniunea Europeana". Examenul este greu, dar "o alta sansa de a ne dezvolta durabil nu avem". Strategia de dezvoltare pe termen mediu elaborata cand era prim-ministru continua sa fie un ghid de orientare si actiune, "mai cu seama ca obiectivele stabilite au fost consfintite in acordurile cu Fondul Monetar International si in programele de preaderare". Examenele ce va trebui sa le trecem au in vedere, in esenta, crearea unei "economii de piata cu adevarat functionale in Romania".

Toate aspectele puse in discutie duc - nu se putea altfel - la respectarea drepturilor omului, deoarece, cum se stipuleaza in preambulul partii a doua a Tratatului, "popoarele Europei... au decis sa realizeze un acord de pace, bazat pe valorile comune". Si, mai departe: "Constienta de patrimoniul sau spiritual si moral, Uniunea se bazeaza pe valorile indivizibile si universale ale demnitatii umane, libertatii, egalitatii si solidaritatii proprii societatii democratice si statului de drept". Dezvoltand aceste idei, Josep Maria Coronas Guinard a facut o incursiune in istorie pentru a reliefa ca "in construirea Europei unite va trebui sa se tina seama mai mult de valorile ce decurg din drepturile fundamentale ale omului decat de interesele economice ale statelor membre". Solutiile date si adoptarea lor prin consens va trebui sa faca posibil un viitor european al "unitatii in diversitate, adica unita in valorile comune ale drepturilor omului in diversitatea identitatilor nationale".
nicudrag
 
Messages: 108
Inscrit le: Ven Jan 28, 2005 6:41 am
Localisation: Bucuresti, Romania

Retour vers Discutii

Qui est en ligne ?

Utilisateur(s) parcourant actuellement ce forum : Aucun utilisateur inscrit et 1 invité

cron