Cateva din argumentele francezilor pentru OUI si NON

[nicudrag]

Argumentele taberelor "da" si "nu"

ROMANIA LIBERA de sambata 28 Mai 2005

In campania pentru referendumul din Franta privind Constitutia europeana, confruntarea dintre cele doua tabere - "da" si "nu" - s-a bazat pe argumente mai mult sau mai putin obiective.

Partizanii Constitutiei sustin ca "Europa va fi mai puternica in lume, se va dota cu mijloacele care ii permit sa fie o putere politica, sa aiba o pozitie unitara, mai ales prin alegerea unui presedinte al Consiliului European, numirea unui ministru de externe, introducerea principiului majoritatii in locul celui al unanimitatii in luarea deciziilor"; Europa va fi mai democratica, cu un Parlament cu puteri sporite si un control mai bun din partea Parlamentelor nationale asupra activitatii UE; obiectivele sociale sunt recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale, este recunoscuta economia sociala de piata, iar adoptarea Constitutiei va permite continuarea constructiei europene, consolidand pacea si prosperitatea.

Cei care se opun aprobarii Constitutiei sustin la randul lor ca: Tratatul marcheaza suprematia modelului liberal; cuvantul "piata" figureaza de 78 de ori in text, "concurenta" de 174 de ori, iar expresia "progres social" - doar de trei ori; Tratatul ofera premisele unui recul social, prevederile Cartei drepturilor fundamentale fiind sistematic contraatacate de afirmarea principiului liberei concurente; Tratatul ameninta cu disparitia serviciilor publice, votul "nu" fiind astfel un mijloc de impotrivire fata de politica economico-sociala a actualului guvern francez; Tratatul nu permite un adevarat mod de decizie democratica, Comisia pastrand prerogative foarte extinse; Tratatul marcheaza inca o etapa catre Europa supranationala, unde dreptul si deciziile europene vor prima fata de cele ale statelor membre, inclusiv in domenii ce tin de suveranitatea nationala; de asemenea, se sustine respingerea Constitutiei ca exprimare a opozitiei fata de intrarea Turciei in UE.

Toti "tenorii" vietii politice franceze s-au angajat in campania pentru referendum, fiecare tabara fiind reprezentata de personalitati ale stangii si dreptei. Presedintele Frantei, Jacques Chirac, premierul Jean-Pierre Raffarin, Nicolas Sarkozy, seful partidului majoritar de dreapta, Francois Hollande, liderul Partidului Socialist sau Daniel Cohn-Bendit, copresedinte al Verzilor in Parlamentul European, s-au aflat in tabara "da"-ului.
De cealalta parte, Laurent Fabius, numarul doi al PS, Henrico Emmanuelli, alt "tenor" socialist, Marie-Georges Buffet, seful PC, Jose Bove, figura cunoscuta a altermondialistilor.

Un articol de Gabriela Anghel

[nicudrag]

Franta, pe punctul de a refuza Europa

Adevarul din 28 mai 2005

Duminica, francezii sunt chemati sa se pronunte, prin referendum, asupra Tratatului constitutional european. Daca, asa cum prefigureaza sondajele, Franta il va respinge, Uniunea Europeana se va confrunta cu cea mai mare criza din istoria sa, sunt de parere o parte a analistilor politici care au urmarit evolutiile din Hexagon. Altii, mai optimisti, cred ca Europa va merge mai departe, indiferent de "exceptia franceza". Asa cum probabil se va si intampla, dar cu siguranta mai scindata si mai vulnerabila in fata provocarilor impuse de globalizare si de competitia economica cu SUA si tarile asiatice. Situatia aparuta acum in Franta, una dintre tarile fondatoare ale Uniunii asa cum arata ea azi, pune insa in evidenta un adevar trecut ani de zile sub tacere la Bruxelles: clivajul tot mai pronuntat intre deciziile luate la varf in numele europenilor, fara ca acestia, primii interesati, sa le inteleaga in adevarata lor dimensiune, si ceea ce isi doresc in realitate ei de la Europa.
Interventia presedintelui Chirac, "tardiva"
Joi seara, presedintele Jacques Chirac a facut o ultima tentativa de a-si convinge concetatenii sa nu respinga Constitutia. In apelul sau, considerat tardiv de majoritatea cotidianelor franceze, Chirac a atras atentia ca insusi "viitorul Frantei" depinde de votul favorabil, contrariul deschizand "o perioada de scindari, indoieli si incertitudini" in Europa. Presedintele a avertizat ca victoria adversarilor tratatului ar lasa batranul continent "in pana" si a subliniat ca nu exista un alt proiect in afara textului supus referendumului. "Respingerea tratatului ar fi perceputa ca un refuz adresat Europei", a adaugat Chirac, indemnandu-i pe francezi sa asume "responsabilitatea istorica" si "sa aleaga o Franta puternica". El i-a rugat sa faca abstractie de nemultumirile de ordin intern si sa nu incerce sa sanctioneze guvernul Raffarin votand impotriva Constitutiei, unul dintre motivele care a intarit tabara potrivnica tratatului, alaturi de temerile legate de prevederile textului in sine. Ca urmare, Chirac si-a asigurat inca o data concetatenii ca documentul nu se atinge de sistemul social francez, ca tara nu-si va pierde influenta si ca nici un stat nu va mai putea adera de-acum incolo la UE fara consultare prin referendum.
Ce se intampla daca tratatul cade
Pentru a intra in vigoare, Constitutia europeana trebuie sa fie acceptata de toate cele 25 de tari membre UE, fara exceptie, fie prin referendum, fie prin ratificare directa, in parlamentele nationale. Pana in prezent, Tratatul constitutional a fost votat sau ratificat in noua state, ultimul fiind Germania. De acum incolo insa, daca Franta va respinge Constitutia, exemplul sau ar putea fi urmat si de alte tari. Iar prima ar fi Olanda, unde curentul nationalist si xenofob a capatat amploare in ultima vreme. Iar situatia s-ar putea repeta in Polonia si Cehia. Consecinta imediata ar fi intoarcerea la Tratatul de la Nisa, pe baza caruia Europa a reusit, de bine, de rau, sa functioneze si pana acum si care a permis realizarea extinderii. Consecintele pe termen mediu s-ar putea face simtite in plan economic, cursul euro va cadea, iar pesimistii prevad chiar o prabusire economica in spatiul UE. Cat despre ambitiile de a face fata competitiei cu America, de a avea intr-o zi o politica comuna de aparare sau externa, s-ar alege praful. Oricum, un "plan B" nu exista, asa cum au lasat unii sa se inteleaga, iar o renegociere a tratatului, cum spera anticonstitutionalistii, este exclusa, a afirmat presedintele in exercitiu al UE, luxemburghezul Jean-Claude Juncker. Acesta, care vede in respingerea Constitutiei o adevarata catastrofa, a propus ca, la finele perioadei de ratificare in toata Uniunea, votul sa fie re- luat in statele care s-au pronuntat impotriva tratatului.




Cristina Oroveanu