Romanii care traduc legea in Vest

Romanii care traduc legea in Vest

Messagepar nicudrag » Dim Fév 05, 2006 11:12 pm

Romanii care traduc legea in Vest
COTIDIANUL 06 02 2006
Cosmin Popan
--------------------------------------------------------------------------------
In razii, la politie sau in tribunale, romanii fara cazier, dar cunoscatori in ale limbilor straine, fac oficiu de interpreti. Ei citesc drepturile infractorilor romani care au dat iama in vestul Europei. Bani frumosi, povesti neverosimile si dorinta de a-si pastra cit mai bine anonimatul.

„E o competitie extraordinara intre romani pentru astfel de posturi. Eu am reusit sa fac totusi aceasta munca timp de doi ani si aveam perioade in care eram solicitata in fiecare zi. Am fost de vreo 50 de ori in total. Depinde insa foarte mult de ce relatii stabilesti cu politia si de cit de impartial esti. Daca observa ca incerci sa colaborezi, nu te mai cheama. O colega a patit acest lucru“, spune B.B., care nu mai traduce pentru delincventii din Franta de mai bine de jumatate de an. Cele mai palpitante actiuni la care a participat au fost doua razii, ambele efectuate in timpul zilei, iar una dintre ele soldata cu peripetii. „Politia trebuia sa insoteasca un infractor minor, de etnie roma, si sa-l predea familiei si am fost solicitata sa-i insotesc pina la caravane, unde se afla acesta. Tinarul, care fusese retinut pentru furt, a reusit sa scape insa din masina politiei chiar in momentul in care a ajuns acasa. Politistii au luat-o la fuga dupa el, iar romii au iesit cu cutite din locuinte. Autoritatile nu au mai reusit sa-l prinda“, isi aduce aminte B.B.

Mana cereasca de la Sarkozy

A.B. a debutat in traduceri la fata locului acum trei ani. „Se organizase o actiune de amploare la Nantes, cu politisti veniti din mai multe orase din zona. Era chiar perioada in care ministrul de Interne, Nicolas Sarkozy, a fost instituit in functie. M-au sunat seara, eu neavind habar despre ce e vorba, si m-au intrebat daca sint disponibila in dimineata urmatoare la ora sase. Abia cind mi-au spus ca e vorba despre traducere, m-am mai linistit“. Ulterior, translatoarea a aflat ca aveau datele ei de contact de la facultate, unde autoritatile cerusera sa fie pusi in legatura cu studenti romani. Cind a ajuns acolo, A. B. a dat peste alte vreo 20 de traducatoare. „Am ajuns la casa oamenilor cu echipajul de politie in care eu eram singura fara cagula. Au spart usa, i-a ridicat din pat, i-a pus la podea, i-a incatusat ca pe cei mai mari criminali si m-au pus apoi sa le citesc drepturile“, adauga ea. Faptul ca nu era in nici un fel protejata nu i se pare normal, pentru ca nu avea niciodata certitudinea ca da „peste hoti de buzunare sau peste indivizi mai periculosi“.

Ginduri in plic

La prima actiune la care a participat G.S., au fost implicati vreo 200 de infractori romani, pentru care au fost solicitate 15 traducatoare. „Am mers in acea dimineata, la ora 6.30, intr-o razie la o garsoniera. Erau o multime de romani care dormeau pe saltele. Politistii din jurul meu erau toti cu veste antiglont, pistoale, numai eu eram cu poseta dupa mine. Desi, ca peste tot, garsoniera era burdusita cu furtisaguri, politia nu putea aproape niciodata demonstra ca le apartin“, spune G.S. Aceasta a primit inclusiv scrisori de la tribunal, redactate de catre infractori. „A fost una in care o fata se lamenta ca tatal ei este la inchisoare, mama la spitalul de nebuni, ca are un copil de care nu are cine sa aiba grija si ca este nevinovata. Eu trebuia sa le traduc de fiecare data pentru judecatori“.

De la tatal infractorului

Desi a fost mai putin solicitata decit restul „colegelor sale de breasla“ din Franta, Sanda Watt are in portofoliu trei povesti aproape suprarealiste. Ajunsa intr-un orasel de 20.000 de locuitori din Irlanda in 2001, ea s-a imprietenit cu un detectiv atunci cind a fost sa-si faca actele la politie. „M-a sunat ulterior la locul de munca si m-a intrebat daca vreau sa traduc pentru niste infractori romani“, spune ea. A avut initial de-a face cu un rom care furase un inel de 35.000 de lire dintr-un magazin de bijuterii. „Interogatoriul a durat 12 ore. Tiganul s-a tot eschivat pina i-a scos din sarite pe politisti, care m-au intrebat la un moment dat: «Crezi ca el l-a furat sau nu?»“, isi aminteste Sanda, care a confirmat vinovatia romanului. Dupa proces, unde a fost din nou solicitata, s-a trezit cu tatal hotului, care alerga dupa ea cu bancnote de 50 de euro ca sa-i rasplateasca efortul.

Bataie pe limba tuturor


Cea mai solicitanta actiune pentru Sanda s-a petrecut intr-un oras vecin, in care se gaseau vreo zece infractori romi retinuti pentru ca furasera 15.000 de euro dintr-un magazin. „Au trimis la zece seara o masina dupa mine sa ma ia de acasa si m-am intors inapoi abia la trei dimineata“, povesteste ea. Pentru acestia a fost foarte greu sa interpreteze, pentru ca erau multi, galagiosi si vorbeau numai in limba romanes. „Barbatii erau intr-o celula, femeile in alta si se intelegeau intre ei ce sa declare fiecare politiei. Cum nu reuseam sa le traduc nimic, politistii le-au tras o mama de bataie care i-a potolit de indata“, mai spune ea. Sanda a asistat si la un moment mai putin fericit, cind a trebuit sa traduca pentru o familie, tot de romi, al carei copil murise inecat. „Venisera la spital sa afle ce a patit odrasla si cei de acolo m-au chemat pentru ca nu stiau ce reactie vor avea cind ii vor anunta tragedia. Le-am spus ce s-a intimplat, iar ei au inceput sa urle si sa-si rupa hainele“, spune Sanda.

Tehnici de eschiva

B.B. a observat ca foarte multi romani pretind ca sint moldoveni atunci cind intra in contact cu politia. „Acestora li se da drept de azil si beneficiaza astfel de un ajutor in plus timp de doua-trei luni pina sa fie nevoiti sa-si faca bagajele pentru a se intoarce in tara. Politistii au inceput sa se prinda insa deja de acest lucru“, explica ea.

„Romanii inventeaza niste chestii pe care nici ei nu le cred. Spuneau ca au furat parfumuri scumpe de la supermarket sau ca mincarea pentru papagali furata o trimiteau in Romania pentru ca la noi nu se gaseste asa ceva. Nu era datoria mea sa le spun «bai, prostilor, nu aveau cum sa le ia de acolo!». Rideam de fiecare in parte“, povesteste A.B. In opinia lui G.S. insa, credulitatea politistilor era mai mult o chestie de suprafata: „Romanii dadeau tot timpul raspunsuri de genul asta si nu avea rost sa te iei in gura cu ei pentru ca nu obtineai nici un raspuns“.

Dupa ani si ani

Cei mai multi dintre infractori intelegeau demersul traducatorilor si le multumeau adesea pentru servicii. „Cu un traducator, au acces mai bun la ce se scrie in procesele-verbale si dau impresia ca stapinesc mai bine situatia. A existat totusi un caz in care o prietena de-a mea a fost acuzata ca nu i-a tradus cum trebuia si a blestemat-o minute bune“, spune B. B. Pe multi dintre ei B.B. i-a intilnit ulterior pe strada, insa acestia nu au schitat nici un gest, desi ea isi dadea seama ca a fost recunoscuta. A.B. a mai schimbat citeva vorbe cu fostii clienti, un tip chiar propunindu-i sa cumpere de la el parfumuri furate. „«Nu fi proasta sa dai 60 de euro pe ele», mi-a spus, insa l-am refuzat“, spune ea. •

Limba noastra-i o comoara

Nici una dintre traducatoare nu se sfieste sa admita ca facea totul doar pentru bani. „Preferam sa muncesc in felul asta pentru ca cei 1.000 de euro nu-i puteam cistiga nicaieri in alta parte. In plus, ni se platea masa si mi se puneau de fiecare data ore in plus“, spune A. B. In Franta, tarifarea pentru traducatori se face in functie de cit de utilizata este fiecare limba. „Pentru romana se platesc 16 euro pe ora, iar calculul se face la jumatate de ora. Doua ore si zece minute sint platite, prin urmare, ca doua ore si jumatate. Pentru araba, de exemplu, tarifele sint mult mai mici“, adauga B. B. Sanda, spre deosebire de colegele ei din Franta, a primit mai multi bani. „La inceput am solicitat 25 de euro pe ora, dupa care, la sfatul politistilor care-mi spuneau tot timpul ca statul plateste, am cerut 45 de euro“, spune aceasta.

Cind romana bate franceza


O colega a lui A.B., care a facut traduceri la Nantes, a intrat la un moment dat in gura infractorilor, crezind ca acestia nu stiu o boaba de franceza: „Vorbea cu un politist in fata celulei unde era un infractor, spunindu-i ca toti sint niste mincinosi care ar trebui bagati la inchisoare, moment in care cel din celula i-a replicat in romana: «Daca te prind prin oras iti rup picioarele». Colega mea a stat o buna bucata de vreme numai in casa dupa acest incident“. A. B. s-a ferit, la rindul ei, sa le traduca tot autoritatilor: „Nu puteam sa le spun politistilor ca sint timpiti sau ca-i bag in ma-sa, cum se exprima cite un infractor“.
nicudrag
 
Messages: 108
Inscrit le: Ven Jan 28, 2005 6:41 am
Localisation: Bucuresti, Romania

Retour vers Discutii

Qui est en ligne ?

Utilisateur(s) parcourant actuellement ce forum : Aucun utilisateur inscrit et 3 invité(s)

cron