Bucurestiul se vrea gara pentru TGV

Bucurestiul se vrea gara pentru TGV

Messagepar nicudrag » Sam Fév 04, 2006 10:02 am

Bucurestiul se vrea gara pentru TGV
Articol de Razvan Amariei
CAPITAL 02 02 2006

Daca vecinii nostri se gandesc sa circule pe calea ferata cu viteze demne de Formula 1, ceferistii s-ar multumi sa se poata lua la intrecere cu Daciile macar pe liniile principale.

Bucuresti – Paris – 2.350 km, parcursi in circa trei ore cu avionul, 24 de ore non-stop cu autoturismul, peste 30 de ore cu trenul si cam 40 de ore cu autocarul. Peste cativa ani, aceste cifre ar putea sa se schimbe. Asta daca proiectele de modernizare si extindere a infrastructurii de transport vor fi puse in practica. De exemplu, o autostrada din Capitala pana la granita cu Ungaria, interconectata cu sistemul maghiar de autostrazi, ar putea face ca, peste cinci-sase ani, distanta pana in “orasul luminilor” sa fie parcursa cu masina proprie in mai putin de 20 de ore, iar cu autocarul in 32-34 de ore (punand la socoteala si eliminarea controalelor vamale amanuntite).

Dar cea mai mare schimbare ar putea veni de la proiectul “Magistrale”, care doreste sa realizeze o linie ferata de mare viteza pe traseul Paris - Strasbourg - Stuttgart – München – Salzburg – Viena – Budapesta. Cand va fi finalizata, aceasta va asigura un timp de transport de circa 10-11 ore intre capitalele Frantei si Ungariei (fata de aproximativ 18 ore in prezent). “Prima faza se va incheia in 2007, odata cu inaugurarea liniei Paris – Strasbourg, dar va fi urmata, pana in 2012, de interconectarea cu Germania, Elvetia, Austria si Ungaria”, explica Louis Gallois, presedintele cailor ferate franceze. Pana atunci, cu mici exceptii, pe intreg traseul ar urma sa se ajunga la o viteza maxima de circulatie cuprinsa intre 200 si 320 km/h.

Noi, ca de obicei, suntem in urma cu cativa ani. Deocamdata, cu exceptia tronsonului Bucuresti – Campina, modernizat in urma cu doi ani, unde viteza maxima admisa este de 160 km/h, pe liniile ferate principale din Romania trenurile nu pot circula in conditii de siguranta decat la viteze maxime de 80-120 km/h. Primul pas spre viitoarea interconectare a retelei romanesti cu linia Paris – Budapesta va fi cresterea vitezei maxime la 160 km/h pentru trenurile de calatori si la 120 km/h pentru cele de marfa pe aproape intreaga portiune a coridorului IV pan-european (cu exceptia zonelor cu relief accidentat). Este vorba despre linia Constanta – Bucuresti – Brasov – Sighisoara – Coslariu – Simeria – Arad – Curtici.

Potrivit Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT), in acest an vor incepe lucrarile la modernizarea tronsoanelor Bucuresti Nord – Bucuresti Baneasa – Fundulea si Fetesti – Constanta, care au termen de finalizare in 2008, urmand ca tronsonul Fundulea – Fetesti sa fie finalizat in 2009. Valoarea lucrarilor, finantate prin programul ISPA si dintr-un imprumut de la Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala (JBIC), depaseste 500 de milioane de euro. Tot in acest an va fi organizata licitatia pentru reabilitarea tronsonului Campina – Predeal, proiect care costa 240 de milioane de euro si care va fi finantat de Uniunea Europeana prin programul ISPA (75% din fonduri sunt asigurate de bugetul comunitar). Totodata, urmeaza sa fie elaborat proiectul pentru modernizarea sectorului Curtici – Arad – Deva – Simeria, lucrarile urmand sa inceapa in 2007. Reabilitarea coridorului IV ar trebui sa fie finalizata in 2012, la acea data distanta Constanta – Curtici putand fi parcursa in circa sapte ore, fata de 12-13 ore in momentul de fata. “In acelasi timp, vom continua adaptarea parcului de locomotive si vagoane la noile viteze de circulatie, prin modernizarea celor existente si achizitionarea unor rame noi”, explica ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre.

In ceea ce priveste adaptarea sistemului feroviar la viteze mai mari (200 km/h pe liniile deja existente sau 250-300 km/h pe linii nou construite), specialistii spun ca nu au fost inca realizate nici un fel de studii de fezabilitate. Cu toate acestea, expertii din MTCT estimeaza ca, pentru cresterea vitezei maxime admise la 200 km/h, costurile reabilitarii caii ferate ar trebui sa creasca cu circa 60-70%, iar costurile operarii ulterioare ar fi si ele mult mai mari. Avand in vedere ca linia de mare viteza Paris – Nancy – Strasbourg, de circa 500 de kilometri, va costa cam cinci miliarde de euro, rezulta ca realizarea unei linii pentru viteze de 300 km/h de la Bucuresti la granita de vest ar costa sase-sapte miliarde de euro – o suma suficienta pentru circa 1.000 de kilometri de autostrada sau reabilitarea unei bune parti a drumurilor nationale.

Acesta este motivul pentru care transportatorii rutieri de marfa si calatori inca nu se gandesc la concurenta pe care le-ar putea-o face calea ferata. “Piata va cere in continuare existenta transportului rutier si acesta va continua sa functioneze, in ciuda tuturor piedicilor. Deja suntem, pe plan european, tinta unei politici de descurajare, prin norme de poluare din ce in ce mai drastice, accize speciale ori taxe de utilizare a drumurilor, care nu se aplica transporturilor feroviare”, spune Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR). Nici operatorii low-cost nu se tem de trenurile rapide – viteza lor e de trei ori mai mica decat cea a avioanelor, iar tarifele sunt mai mari. Doar companiile de autocare de lung parcurs ar putea fi afectate, ele deja pierzand public in favoarea curselor aeriene cu pret redus.
4,5 miliarde euro

La atat sunt estimate costurile totale de reabilitare a coridorului IV feroviar Curtici – Simeria – Coslariu – Sighisoara – Brasov – Bucuresti – Constanta

Pe plan european, transportul rutier este tinta unei politici de descurajare, dar suntem convinsi ca piata va cere in continuare existenta acestuia.

Radu Dinescu,
secretar general UNTRR


TRENURILE DE MARE VITEZA CUCERESC LUMEA

• In Marea Britanie exista mai multe tipuri de trenuri de mare viteza: IC 125 (viteza maxima 200 km/h), IC 225 (maximum 225 km/h), IC 250 (maximum 250 km/h), doua tipuri de trenuri de tip “pendolino” (care se apleaca la curbe), inca neoperationale.
• Franta este patria TGV-ului – viteze maxime intre 270 km/h pentru prima generatie (1981) si 320 km/h pentru liniile mai noi (recordul de viteza – 515 km/h). Eurostar (linia Paris - Londra), Thalys (Paris – Bruxelles) si AVE (trenurile de mare viteza din Spania) folosesc in general tehnologia TGV.
• Compania Fiat produce Pendolino – trenuri care ating 250-300 km/h si care circula pe anumite trasee in Italia, in timp ce in Suedia trenurile X2000 pot atinge 200 km/h.
• Trenurile ICE din Germania pot atinge 280 km/h pe linii speciale si 200 km/h pe liniile obisnuite.
• Shinkansen (“Trenul Glont”) circula din 1964 in Japonia, cu viteze maxime de 260-300 km/h (recordul de viteza este de 417 km/h).
• Proiecte de linii de mare viteza exista in SUA (pe Coasta de Est, intre Washington si Boston), Coreea, Taiwan, Australia si China (partial finalizat).
nicudrag
 
Messages: 108
Inscrit le: Ven Jan 28, 2005 6:41 am
Localisation: Bucuresti, Romania

Retour vers Discutii

Qui est en ligne ?

Utilisateur(s) parcourant actuellement ce forum : Aucun utilisateur inscrit et 2 invité(s)

cron