Photos de Roumanie | Photos de France | Photos d’autres pays francophones

 

 
Home Page Documente - Arhivă ACEŞTI ROMÂNI CARE AU FĂCUT FRANŢA
 

  ACEŞTI ROMÂNI CARE AU FĂCUT FRANŢA
de Philippe Etienne

Ambasador al Republicii Franceze la Bucureşti
( discurs pronunţat la Academia Română, 10 iunie 2003 )

Permiteti-mi mai intai, Domnule Presedinte, sa va multumesc pentru invitatia pe care mi-ati adresat-o, de a interveni in acest cadru prestigios, atat de important pentru viata intelectuala a Romaniei. Realizez onoarea care mi se face, gandindu-ma la personalitatile care au avut ocazia sa se adreseze inaintea mea Academiei romane.

  1. Franta are nevoie de ceilalti pentru a fi mare

Am ales un titlu " Acesti romani care au facut Franta " care imi aminteste ceea ce reprezinta esenta Frantei. Si as dori, mai intai, sa ma opresc cateva minute asupra felului in care s-a construit tara mea de-a lungul secolelor.

In secolul Luminilor si pana la Revolutia Franceza, " Republica noastra a Literelor " era foarte adesea compusa din straini, atrasi de efervescenta intelectuala franceza si de dezbaterile in jurul ideii de libertate care aveau loc aici. Astfel, acesti filozofi, teologi, ganditori sau savanti veniti din cele patru colturi ale Europei, care comunicau si scriau in franceza, au construit aceasta Franta intelectuala asa cum negutatorii italieni au ajutat la dezvoltarea ei economica in Evul Mediu si Renastere. Franta a fost considerata intotdeauna ca fiind un spatiu de deschidere si de primire, un punct de atractie si de intalniri, o intersectie de identitati multiple care se unesc intr-un proiect comun.

Imi place mult marea declaratie de universalitate, de toleranta, emisa de Fernand BRAUDEL in introducerea la opera sa magistrala l'Identité de la France, pentru a defini tara mea. : dupa imensul studiu pe care il realizeaza, isi da seama ca istoria Frantei reprezinta "  un admirable sondage de ses aventures, mais aussi de la marche de l'Europe et du monde " . Paul Morand, calator neobosit si cercetator al lumii, scria in frumoasa sa carte Venetia "  Je ne conçois l'hexagone qu'inscrit dans la sphère  ".

De fapt, fiecare tara, fiecare individ se defineste in raport cu un Altul. In special, realitatea Frantei consta in raportul sau cu lumea. Ea a cunoscut perioade din cele mai tulburi ale istoriei sale cand a uitat ca, asa cum pe buna dreptate a formulat Emmanuel BERL in cartea sa " La France irréelle " (1951), "  La France seule n'est plus la France ".

Si as dori sa insist asupra legaturii directe dintre modul in care Franta s-a construit si apararea diversitatii culturale si lingvistice. Istoria la care am facut referinta ne face sensibili la diferente, privite ca o bogatie, la necesitatea de a promova si de a pastra culturile nationale, cu atat mai mult intr-o lume in care schimburile s-au accelerat. Cultura este purtatoarea unui ideal universal : de mult timp artistii, intelectualii, calatoresc, precum operele lor. Diversitatea culturala nu inseamna pentru Franta, numai apararea culturii " sale " ci si a celorlalte culturi. De aici provine, de exemplu, sustinerea pe care o acorda cinematografiei din sud, dar si tarilor din Europa centrala si orientala. Toata filozofia care sustine politica de ajutor pentru dezvoltare promovata de Franta este direct legata de credinta sa in pastrarea necesara a diversitatii lumii, caci ea insasi s-a construit prin contributii succesive straine si variate.

  1. Rolul special al Romanilor in constructia Frantei

In Franta, voi romanii ati jucat si continuati sa jucati un rol foarte special. Comunitate relativ redusa ca numar, ea s-a implicat deplin, si adesea cu mult talent in constructia Frantei. Acest lucru se explica printr-o relatie istorica puternica care a impins in vremuri tulburi pentru Romania, o parte din locuitori sai sa se alature "a sa sœur ainée et bien-aimée ", dar si unei culturi latine. Acest atasament este legat, mi se pare, si de un atasament personal la ceva care nu se analizeaza si nu se regaseste in carti : " la sympathie " in sensul pe care l-a dat La Boétie. Romanii se simt acasa in Franta si francezii se simt acasa in Romania – este unul din factorii care explica de ce tara mea a ajuns sa fie aici primul investitor. Aceasta relatie veche de doua sute de ani a antrenat venirea a numerosi studenti, artisti, intelectuali, care au imbogatit Franta din toate punctele de vedere. Franta a stralucit si straluceste si datorita imigratiei romane.

De-a lungul a doua secole de istorie, acest tip de fertilizare incrucisata a ramas viu datorita circulatiei sevei vitale reprezentata de creatia spirituala si artistica. La inceputul acestei relatii, Romania a fost cea care a parut mai impregnata de catre Franta si folosesc ca marturie acest citat celebru a lui Pompiliu Eliade cuprinsa in cartea sa De l'influence française sur l'esprit public en Roumanie, : "  Rarement l'action d'un peuple sur un autre fut plus complète, plus envahissante, plus enveloppante que l'influence française en Roumanie… on la reconnait dans toutes les manifestations de l'esprit roumain, en politique aussi bien qu'en législation, dans la littérature aussi bien que dans sa conception administrative ou dans la vie sociale ". Abia in secolul XX se observa o crestere considerabila a influentei romanilor asupra Frantei.

Sora latina sau " cousine orientale " dupa cum afirma Georges CASTELLAN, Romania are o istorie legata de Franta. Romanii, ca si alte popoare europene, sedusi si atrasi puternic de suflul Luminilor, s-au apropiat atunci de Franta si au inceput o istorie amestecata, care a avut ca rezultat Unirea principatelor sustinuta de Napoleon III, adesea perceputa ca reprezentand apoteoza relatiilor franco-romane. Paul MORAND, de altfel, in cartea sa Bucarest considera ca in acest moment istoric se realizeaza acea legatura indestructibila care i-a impins pe romani sa aleaga Franta ca pe o a doua tara : "  Alors éclatèrent les premiers symptômes de cette passion que la Roumanie ne cessera de nourrir pour la France  ". Toata elita entuziasta si liberala incepand in 1830 cu Ion GHICA, Alexandru Ioan CUZA si Dumitru BRATIANU, urmati in 1843 de catre Constantin A. Rossetti si Ion BRATIANU, de Nicolae BALCESCU si Mihail KOGALNICEANU au frecventat colegiile din Franta si au inceput sa faca cunoscuta Romania in fata elitei franceze. Aceasta din urma, prin intermediul Légendes démocratiques , ale lui Jules MICHELET descoperea o noua tara, apropiata si indepartata in acelasi timp, familiara si necunoscuta. Imaginarul francez s-a imbogatit astfel in contact cu romanii.

Valorile de democratie si de libertate au fost purtate, impreuna, de catre intelectualii din cele doua tari ale noastre. Un exemplu al asumarii de catre romani a acestor valori il constituie si prezenta printre cursantii scolii militare speciale de la Saint-Cyr a celor doi principi BIBESCU, Grigore si Georges, cel dintai dintre ei fiind si primul elev strain acceptat, la aceasta inalta scoala militara. La randul sau Georges BIBESCU a inteles sa serveasca sub drapelul Frantei, dupa studii la Scoala Imperiala de Stat Major din Paris. De altfel, traditia atasamentului fata de Franta, o vom regasi ulterior in familia BIBESCU, si la cel care a fost marele pilot si presedinte al Aeroclubului regal roman, elev al lui BLERIOT si prieten cu SAINT EXUPERY, George Valentin BIBESCU.

Pentru a ne convinge, daca mai era nevoie, de aceasta legatura trainica dintre cele doua tari ale noastre, de influenta uneia asupra celeilalte, trebuie sa ne reamintim de extraordinara si patetica scrisoare pe care Ion BRATIANU a adresat-o lui Jules MICHELET dupa esecul primaverii popoarelor in Europa, "  En parlant de votre révolution, vous même vous sentez le besoin de parler de la révolution roumaine et moi comment pourrais-je parler de notre révolution sans d'abord parler de la votre ? " si incheie printr-o vibranta declaratie : "  Cher maitre, en vous j'ai connu la France et appris a l'aimer. Aussi lorsque je parle avec vous, il me semble que la France entière m'entend " . Aceasta legatura istorica legata de o proximitate culturala si lingvistica este intarita de extraordinara influenta a romanilor in Franta, veniti sa se instaleze de bunavoie sau in perioade tulburi, exilati dupa 1848, evrei care au fugit din cauza climatului antisemit intre cele doua razboaie mondiale sau, apoi, opozanti ai regimului comunist.

As dori aici, sa aduc un omagiu bogatiei pe care romanii au adus-o Frantei, fie ca sunt cunoscuti sau anonimi. Toti in domeniul lor, prin sensibilitatea, prin curajul lor si prin felul in care au manuit limba franceza, ei au facut ca tara mea sa fie mai bogata si mai puternica. Exista, evident, exemple faimoase ca BRANCUSI, CIORAN, si IONESCO care au contribuit intr-o atat de mare masura la " constructia Frantei ", incat o mare parte dintre concetatenii mei ignora adesea faptul ca ei provin din Romania. Cati dintre compatriotii dumneavoastra nu au luat drumul " orasului – lumina " precum BRANCUSI, care a parasit pe jos satul sau natal din Oltenia ? Aceasta influenta s-a impus in special in domeniile literar si artistic, Franta asimiland in patrimoniul sau cultural o cantitate impresionanta de creatori romani, adesea precursori ai miscarilor artistice noi : Tristan TZARA, bine inteles, dar si Benjamin FONDANE care a ales foarte repede limba franceza si care, prin poezia sa, i-a conferit o putere innoita, Gherasim LUCA, poet unic, apropiat de suprarealisti, inventator al unui nou stil, sau Paul CELAN (care, e adevarat ca scria mai mult in limba germana, dar care vorbea franceza). Asa cum spunea PROUST : "  Les beaux livres sont écrits dans une sorte de langue étrangère ". De fapt, acesti creatori au ales aceasta limba, franceza, care nu se lasa imblanzita asa de repede (vezi sublimele pagini ale lui CIORAN asupra durerii dar si a dorintei de a scrie in franceza), dar fiind straini ei o sublimeaza, o reinnoiesc, sau asa cum a facut Panait ISTRATI, salvat de Romain ROLLAND, o cizeleaza pentru a exprima furia lor in fata nedreptatilor vietii.

Numele a trei ilustre doamne ale literaturii romano-franceze vor ramane inscrise cu litere de aur in patrimoniul cultural comun : este evident vorba de Martha BIBESCU, a carei prietenie cu Marcel PROUST si ale carei scrieri au fost adeseori evocate in saloanele si mediile culturale pariziene, de poeta Anna BRANCOVEANU de NOAILLES, marele premiu al Academiei franceze de Literatura si prima femeie care a primit Legiunea de Onoare in grad de Comandor si, Elena VACARESCU, cea pentru care Romania si Franta nu erau decat o singura patrie, si pentru care francofonia romanilor imbraca forma unui caz pasional.

Nu pot sa-l uit nici pe pictorul suprarealist Victor BRAUNER, care exprima visul prin amestecuri uman, animal si vegetal si inventa, la randul sau, expresii picturale noi care au facut ca astazi sa fie perceput ca o figura de neuitat a picturii franceze si mondiale. Marea majoritate a operelor sale se gasesc in Franta, la Muzeul de Arta moderna din Saint-Etienne care a permis prezentarea in 2001 a unei retrospective substantiale la Muzeul National de Arta din Bucuresti. O mentiune speciala doresc sa fac si pentru sculptorul JANCHELEVICI, ale carui creatii din gradina sa de la Maison Laffitte sunt puse sub semnul ideii ca "  a la baze de chaque création se trouve le sentiment " , si indeosebi pentru maestrul Ion IRIMESCU, ai carui 100 de ani au fost aniversati aici, la Academie. El a fost la Fontenay, scoala creata de catre Nicolae IORGA. L-am intalnit la Falticeni cand mi-a povestit despre ascendenta sa franceza, prin familia CASABONNE. Iata un exemplu de ceea ce ar fi putut fi urmarile acestei miscari de fertilizare daca nu ar fi existat fractura comunista.

Cand s-a stabilit in 1936, in Franta, Nicolae TITULESCU, supranumit " ministrul european ", era deja cunoscut pentru marile sale calitati diplomatice, exersate in fruntea Academiei diplomatice internationale de la Paris si a Ligii Natiunilor. Nu intamplator, jurnalul " Le petit parisien " nota in 1934, ca " domnul TITULESCU  este tot atat de francez cat e de roman, prin maiestria cu care vorbeste limba noastra…. "

Sa nu uitam totodata si marii muzicieni romani, in frunte cu George ENESCU, care odihneste in pamantul Frantei, Dinu LIPATTI si Clara HASKIL, strans legati de muzicienii francezi, Marcel MIHALOVICI, ilustru compozitor, sotul pianistei franceze Monique HAAS, actori ca Elvira POPESCU, dar si Maria VENTURA de YONNEL sau Melle NISAN, societare ale Comediei Franceze, care au adus sensibilitatea romaneasca pe scenele teatrului francez.. In acelasi timp stau si ma intreb cati francezi, si chiar si romani, stiu ca, o frumoasa romanca, pe nume Maria CANTACUZINO, devenita sotia pictorului PUVIS DE CHAVANNES, este cea care a servit ca model pentru pictura reprezentand pe Sfanta Genoveva, patroana Parisului, ce se afla pe peretii interiori ai Panthéonului.

In domeniul stiintific, marele fizician PROCA a facut sa avanseze, in Franta, cercetarile asupra nucleului atomic. La fel, Pierre SERGIESCU, matematician, fost profesor la Cluj, a fost presedinte al societatii internationale de istorie a stiintelor. Prin sotia sa care a fost scriitor, a frecventat cercurile artistilor si scriitorilor, devenind un bun prieten a lui Henry de Montherlant. Deja in secolul al XIX-lea, s-au remarcat figuri romanesti, ca aceea a lui COCULESCU care a reusit sa demonstreze ca sistemul solar este stabil. Imi revine in minte vizita mea recenta la observatorul astronomic din Bucuresti si toate legaturile care s-au creat in ultimul secol intre astronomii romani si francezi. Nu as dori sa omit si numele inginerului si constructorului de avioane Henri COANDA, descoperitor al celebrului " efect Coanda ".

3. O traditie care continua si astazi, dar sub alte forme :

Aceasta influenta pozitiva a Romanilor asupra societatii franceze a dainuit si in perioada cea mai recenta. Copiii generatiilor venite in anii 30 joaca un rol considerabil in viata noastra intelectuala. Sa ne gandim la Pierre HASSNER, profesor la Sciences Politiques, foarte respectat in disciplina sa, sau la intelectualii dizidenti ca Paul GOMA, Monica LOVINESCU, la specialista in psihanaliza Elisabeth RUDINESCO, la sociologul Serge Moscovici, sau la numerosii doctori romani activi in laboratoarele si spitalele franceze, la cercetatori, la stilisti ca Sonia RIKYEL, la scriitori ca Virgil TANASE, Dumitru TEPENEAG, Ana NOVAC, Bujor NEDELCOVICI, la oameni de teatru ca Matei VISNIEC sau George BANU….. Lumea filmului si a mass-media nu ramane nici ea datoare : Michel DRUCKER, Henry CHAPIER, realizatori neobositi ai Televiziunii publice. Un exemplu prodigios este cel al reusitei lui Marin KARMITZ si al pariului sau privind o retea de filme de arta si de eseu care sa concureze sistemul multiplex, producator de filme rare (iraniene, asiatice, franceze) precum si al unor filme ale lui Lucian Pintilie pe care Franta l-a adoptat. Nu as dori sa inchei aceasta lista fara a mentiona si numele marilor soprane Angela GHEORGHIU si Leontina CIOBANU VADUVA, sau tarafurile de muzica tiganeasca atat de apreciate in Franta.

1989 a fost un moment edificator pentru ceea ce reprezenta Romania in ochii poporului francez, chiar daca acesta nu avea constiinta acestei legaturi. Fusese o relatie pe care unii au incercat sa o faca uitata in anii dictaturii, in ciuda exploziei pline de emotie prilejuita de vizita, in mai 1968, a Generalului de Gaulle. Decembrie 1989 a fost o adevarata revelatie in constiinta Francezilor, ceea ce a explicat valul exceptional de solidaritate care a cuprins atunci tara mea.

Astazi, intr-un context cu totul nou, marcat de deschiderea si trecerea la democratie si la economia de piata, influenta romana asupra Frantei persista: Romanii nu mai sunt impinsi sa-si paraseasca tara, dar Franta, decisa sa-i ajute pe calea aderarii la Uniunea europeana, a dorit sa existe proiecte de cooperare care sa mentina légatura profunda ce ne uneste.

Nu este oare o amprenta puternica a Romanilor din Franta faptul ca, dupa 1990, mii de studenti romani au mers sa studieze in Franta si au participat la cercetari in toate domeniile si in laboratoarele franceze ? Este cunoscut si recunoscut talentul deosebit al studentilor romani in domeniul stiintific si informatic. Sunt numerosi in " les Grandes Ecoles " care sunt elita invatamantului superior din Franta, cum ar fi l'Institut d'Etudes Politiques de Paris, l'Ecole Nationale d'Administration, l'Ecole Polytechnique, si mai ales l'Ecole Normale Supérieure " templul spiritului francez " unde mai mult de 50 de tineri romani si-au facut studiile in decursul a 10 ani. De altfel, o Scoala Normala Superioara romana de matematica tocmai si-a deschis portile la Bucuresti. Acesti tineri romani construiesc Franta in fiecare zi, dupa cum ei construiesc si Romania, iar acesta este un element nou si fundamental.

Programele noastre de cooperare in domeniul cultural au de asemenea ca obiectiv de a reface legaturile intre artistii nostri, de a relua aceasta traditie atat de puternica a prezentei romanesti in Franta. Suntem mandri de atelierele de formare in domeniul dansului, al fotografiei sau al muzicii care ne permit sa ajutam tinerii artisti sa-si regaseasca drumul catre retelele artistice europene, atat de impregnate altadata de ilustrii lor stramosi. Miile de infratiri intre orasele si judetele din cele doua tari permit de asemenea reluarea unui contact strans si nasterea unei noi societati civile in Romania. Toate aceste legaturi participa la constructia reciproca, de zi cu zi, a Romaniei si a Frantei, care se dezvolta de acum inainte in cadrul european.

Titlu conferintei era "  Romanii care au facut Franta  " : data viitoare, va trebui sa extindem subiectul si sa vorbim de "  Romanii care fac Europa  ".

Istoria nu poate decat sa va dea incredere in acest viitor european, atunci cand vedem aceste figuri de Romani care s-au " realizat " in Franta si in numeroase alte tari. Poporul roman este plin de resurse si de bogatii. In ultima fraza a celebrei sale carti despre Bucuresti, Paul MORAND conchidea ca in ciuda vicisitudinilor istorice, Bucurestiul se ridica mereu si, prin paralelism, Romanii puteau rezista la tot, chiar si la raul cel mai mare, pentru ca apoi sa renasca. Si eu am profunda convingere si as dori sa spun ca acest lucru este valabil in mod special pentru intalnirea istorica din 2007. Tara Dumneavoastra va fi unul din marile state membre ale unei Europe noi, daca va sti sa-si foloseasca sansa si daca va reusi sa realizeze adevaratele reforme de care generatiile viitoare ale Romaniei au nevoie.

Stiu de asemenea ca, uneori, sunteti ingrijorati de imaginea unilaterala pe care presa straina o transmite despre tara Dumneavoastra, in ciuda reusitelor, in ciuda figurilor prestigioase, in ciuda miilor de anonimi care actioneaza intr-un mod pozitiv. Aceasta problema de imagine este, intr-un fel, tributul platit pentru deschiderea frontierelor si pune la incercare toleranta unora si a altora. As dori doar sa va reamintesc aici o fraza a lui La Bruyère care stia sa descrie slabiciunile concetatenilor mei de o maniera foarte justa : "  Tous les étrangers ne sont pas des barbares et tous nos citoyens ne sont pas des gens civilisés". Sunt convins ca nu este decat o stare tranzitorie. Dar este si o adevarata provocare pe care trebuie sa o acceptam impreuna, Romani si Francezi, in spiritul celei mai bune traditii a prieteniei dintre noi, dar si privind viitorul nostru comun, european. Este motivul pentru care trebuie sa preluam initiativa. Tocmai am facut-o prin crearea premiului literar " Eugène Ionesco " care va permite sa fie cunoscuti in Franta noii scriitori romani si ca literatura romana contemporana sa se afirme. Sa stiti ca suntem ferm decisi a avea noi initiative, in toate domeniile artei, stiintei, mass-mediei, economiei. Intorcandu-ma de la Festivalul international de teatru de la Sibiu, ma intreb, de exemplu, cum am putea relua traditia teatrului in limba franceza, asa cum exista, incepand din 1833, la Iasi. Pentru aceste noi initiative, avem nevoie de Dumneavoastra, membrii ai Academiei Romane. Poate, va trebui, de exemplu, sa reflectam la un program care sa permita o mai buna punere in evidenta a contributiei Romanilor la dezvoltarea Frantei, tema ce a facut subiectul conferintei mele.

Va multumesc anticipat pentru ajutorul si pentru atentia Dumneavoastra.

 

 


PUBLICITATE/ PUBLICITE

Plasând ÎN ACEST LOC publicitatea dvs. puteti sa sustineti financiar Liga de cooperare cultural-stiintifica România - Franta.

C'est en placant ICI votre message publicitaire que vous pouvez soutenir financierement la Ligue de cooperation culturelle et scientifique Roumanie - France.

C.E.C.C.A.R.F
12, Rue Frezorilor, sector 1, Bucarest, ROUMANIE
Tel./Fax : 004021-232.93.90
e-mail :
ceccarf@b.astral.ro

Nous offrons à nos clients les services suivants :
-conseils juridiques et économiques permanents,
-création et enregistrement d`une structure roumaine,
-audits en conformité avec les standards internationaux de comptabilité,
-expertises comptables,
-fusions,
-liquidations,
-comptabilité de société, etc.

La plupart de nos clients sont des sociétés françaises implantées en Roumanie.


Le site Emplois Roumanie est dédié aux entreprises offrant des emplois et aux candidats en recherche d`emploi dans l`Espace Francophone. Inscrivez vous dès maintenant sur
www.emplois-roumanie.com


 
© Liga de Cooperare Cultural - Ştiinţifică România - Franţa
© Ligue de Coopération Culturelle et Scientifique Roumanie - France
hosting by ATECK.ro